Category: Blog

Proiect de casa: cine face casa si cine proiectul?

ARHITECT…???

“Ce e ala? Asta ce face? Case? Cum sa faca asta case? El face proiectul de casa? Pai si proiectantul ce face? Ala face structura? Pai si arhitectul pana la urma ce e? Pai ce treaba are el cu aspectul casei mele? E casa mea si o fac cum vreau! Cum mi-am dorit-o eu! Pai si asta vine asa si-mi face casa cum vrea el? Nu mi se pare normal… Pai daca ii spun eu cum sa o faca ce nevoie mai am de el? Pai si ce daca nu vreau sa ma duc la unul de asta nu pot sa-mi fac casa? NU? Deci de la primarie ma trimit la arhitect. Bun. Si el ce-mi face? Schitele alea? Planuri… Si cu stampila patrata ce e? O pune arhitectul pe planuri? Dar daca ma duc eu cu planurile astea si doar sa-mi puna el stampila …. nu merge asa? Dar eu nu vreau sa-mi deseneze el …. ca e casa mea nu a lui. El o sa o faca cum vrea el. Pai ce el sta in casa aia?! Nu sunt destept dar pot. Ce aici la bloc n-am camere? Totul e sa le fac mai mari. Sa am si eu loc de una de alta. Si pana la urma ma duc si cumpar o revista din aia cu case… si ma uit pe acolo. Desi eu stiu exact cum trebuie sa fie casa aia. Am vorbit cu varul nevestei mele. Si el si-a facut casa! Frumoasa, mare si lui nu i-a trebuit nimic. Daca-ti zic … Nimic …

A facut-o el si cu niste baieti de pe acolo de la el. Acte? Pai are acte. E terenul lui. Avea acolo o casa veche, a daramat-o pe aia… nu pe toata. A pastrat odaia de la drum si un hol. Si in spate a facut casa noua. Proiect de casa … arhitecti … …..lasa sa fie ei sanatosi sa-si vada de treaba lor ca eu nu am nevoie de ei.”

…PRO…

Apartamentul cu sarpanta

Ce se intampla cand, dupa ani de zile de locuit la bloc, intr-un apartament eventual semidecomandat si cu vecini zgomotosi, o familie reuseste sa stranga suficienti bani pentru “o casa cu o curte cat de mica”? Incepe nebunia realizarii visului de o viata, de la  achizitionarea terenului si realizarea unui proiect de casa pana la definitivarea constructiei, trecand bineinteles prin birocratia avizarilor, verificarilor si platilor de taxe.

Urmarind entuziasmul care insoteste de obicei un astfel de demers, asteptarile tuturor celor implicati sunt dintre cele mai mari: sigur ca va fi o casa mare, frumoasa, cu spatii pentru nevoile fiecarui membru al familiei si eventualii musafiri, etc. Parte importanta a procesului generator de casa unifamiliala, arhitectul nu poate sa nu spere ca, poate, macar de data asta, reuseste sa convinga beneficiarul ca acoperisul in terasa este ok, se poate face fara sa existe infiltratii, ca ferestrele mari nu insemna neaparat pierdere de caldura daca sunt facute cum trebuie, ca niste dressinguri si spatii de depozitare gandite de la inceput si nu rezultate la intamplare pot rezolva multe probleme functionale si estetice…Asta pana la conturarea temei de proiect, care vine sa il aduca cu picioarele pe pamant, pentru ca de multe ori casa va fi un apartament. Un apartament putin mai mare, e adevarat, poate cu ceva camere in plus la etaj sau mansarda si cu acoperis neaparat in sarpanta. Oricum, nu prea mare, ca nu sunt bani. Si cu ferestre cu parapetul inalt “ca la bloc”, pentru ca locatarul nu a avut inca ocazia sa priveasca de la o fereastra “pana jos”, care da senzatia unui spatiu mai mare si prin care si lumina intra mai generos, spre binele spatiilor interioare. Si fara depozitari gandite din faza de proiectare, pentru ca daca mai rezulta un loc sub scara si facem si camara in bucatarie, e suficient. Cat despre curte…in sfarsit nu mai sunt vecini nici desupra nici dedesubt, dar ca sa fie clar a cui e curtea, gardul va fi de cel putin 2m inaltime..mai vedem daca semitransparent … Acum e bine.

…SI CONTRA…

Arhitectura este sculptura locuita” spunea Constantin Brancusi, anuland orice relatie de subordonare intre “form”-ul si “function”-ul atat de des puse in balanta arhitecturii.

Intr-adevar, daca este bine facuta, arhitectura reuseste sa stearga limita dintre arta (forma) si locuire (inteleasa ca utilizare, functiune); ideea ramane aceea a completarii, a echilibrului .

Posesor al unor instrumente de exprimare din ce in ce mai diversificate, arhitectul este tentat adesea sa se multumeasca pe sine inaintea beneficiarului. Devine, in acest caz, mai importanta valoarea de reprezentare a constructiei pentru proiectantul dornic de afirmare si recunoastere decat modul in care constructia respectiva raspunde, in totalitatea ei, nevoilor si asteptarilor utilizatorului final.

Poate ca cel mai tare este resimtita aceasta tendinta in zona de imobile locuinte individuale, caz in care relatia intre spatiul destinat locuirii si destinatarul acestuia este una speciala, care se cere respectata cu toate valentele ei (sociale, culturale, de traditie si identitate). Nerespectarea acestor “nevoi primare” ale celui pentru care este conceput un spatiu de locuit duce cel mai adesea la neinsusirea acestuia de catre beneficiar, care va incerca sa indulceasca relatia cu locuinta rezultata prin artificii si in cel mai bun caz, diverse variante de amenajare de interior.

Asadar, pentru a o numi arhitectura, “sculptura” trebuie sa aiba calitatea de a fi “locuita”. Mai ales in cazul locuintelor insa, “locuirea” se indeparteaza ca sens de “utilizare”, ceea ce presupune o sensibilizare a proiectantului fata de lucrurile (formele, dimensiunile, materialele) cu care beneficiarul se identifica si care ii vor determina relatia cu spatiul locuirii.

Daca proiectantul este tentat sa isi asume doar rolul de creator de frumos care trebuie sa educe “profanul” (fie el beneficiar sau simplu observator) prin constructiile realizate, “sculptura” va ramane doar un obiect frumos, care nu a reusit sa devina arhitectura.

arhitect Sinca I.L.

Proiect de casa – structura adecvata

In calitate de investitor si viitor beneficiar al unei case trebuie sa iti pui inca din faza de proiect de casa problema referitoare la sistemul structural ales. Primul aspect important in luarea acestei decizii este cel material. Cu cat se doreste realizarea unei structuri cat mai complexe, cu forme cat mai “anormale”, cu atat si structura va fi una mai scumpa. Din acest punct de vedere, o casa cat mai simpla, o asa zisa “cutie” este solutia cea mai ieftina dar care totodata va avea si un aspect  monoton, lipsit de orice efect vizual care sa incante ochiul.Trebuie deci gasita o solutie optima, agreata in primul rand de beneficiar cat si de arhitect si de inginerul structurist, care sa imbine utilul cu placutul.

Din punct de vedere al meterialului folosit la executarea structurii exista cateva variante de unde putem alege : beton armat, caramida, otel sau lemn. Functie de tipul ales, proiectul de casa va fi unul cu caracteristici aparte.

1. Proiect de casa pe structura de beton armat

Acest tip de structura este cu siguranta cel mai folosit la ora actuala. Se poate opta pentru varianta pe cadre simple sau un sistem mixt : cadre si difragme din beton armat atunci cand avem nevoie de un anumit nivel de siguranta in ceea ce priveste preluarea fortelor laterale induse de un posibil seism.

Acest tip de structura permite o libertate destul de mare in ceea ce priveste configurarea spatiului interior al viitoarei case, fiind posibila realizarea unor deschideri mari  intre stalpi de circa 6-7 metri .

Zidaria folosita pentru acest tip de sistem structural va juca deci un simplu rol de inchidere sau de compartimentare, eforturile aparute in exploatare fiind preluate de cadrele de beton armat.

Din punct de vedere al costurilor, acest tip de structura nu este cea mai ieftina insa nici cea mai scumpa. Din faza de proiect de casa, un sistem structural corect dimensionat  nu ar trebui sa depaseasca ca valoare mai mult de 30-35% din valoarea totala a investitiei.

Orientativ, la o cladire civila, pentru o simpla verificare, consumul de otel raportat la metrii cubi de beton folositi, nu ar trebui sa depasim  130 kg / mc .

Un proiect de casa realizat pe aceasta solutie va duce la obtinerea unui spatiu aerisit, cu deschideri destul de mari, permitand in viitor  recompartimentari interioare ce pot fi realizate cu o oarecare usurinta.

2. Proiect de casa pe structura pe zidarie portanta

Acest tip de structura este destul de des folosita in momentul de fata . Structura este formata din pereti de zidarie, cu stalpisori din beton armat la intersectiile peretilor si suplimentar acolo unde este nevoie, si centuri perimetrale pe capul spaletilor de zidarie.

Ca si costuri, este un sistem putin mai ieftin decat cel pe cadre din beton armat insa are multe limitari in ceea ce priveste amenajarea spatiului interior. Astfel o casa executa pe acest tip de sistem structural va fi ca o cutie, fiind necesara continuitatea spaletilor de zidarie in etaj identic cu cei din parter. Un alt dezavantaj il reprezinta suprafetele golurilor din peretii de zidarie, suprafete care au anumite limitari. Se poate folosi un sistem mixt – cadre din beton armat si zidarie portanta pentru a oferi o libertate mai mare in ceea ce priveste configuratia spatiului interior.

Un proiect de casa realizat pe aceasta solutie va duce la obtinerea unui spatiu cu deschideri mai mici fata de solutia pe cadre din beton armat, cu limitari ale golurilor in peretii de zidarie si care nu va permite in viitor recompartimentari interioare fara interventii asupra sistemului structural existent.

3.Proiect de casa pe structura din otel

Din ce in ce mai multi beneficiari opteaza pentru constructia de case cu structura din otel. Un mare avantaj il reprezinta timpul de executie, mult mai rapid fata de cel al unei structuri pe cadre din beton armat sau pe zidarie portanta.

Ca si costuri, structura in sine nu depaseste valoarea adiacenta unui sistem pe cadre din beton armat. Sunt in schimb necesare masuri de protectie la coroziune a materialului, operatiuni ce cresc costul structurii per ansamblu.

Inchiderile se vor realiza din panouri termoizolante care nu intotdeauna au un aspect adecvat pentru o fatada de casa.

Din punct de vedere al spatiului obtinut prin folosirea acestui tip de structura, putem afirma ca acesta va fi unul deschis intrucat putem realiza deschideri mari 10-12 m sau chiar si mai mult. Un impediment il constituie necesitatea contravantuirii acestui tip de structura pentru asigurarea unei comportari adecvate la actiunile seismice. Pozitionarea acestor contravantuiri poate fi uneori o problema in ceea ce priveste pozitionarea golurilor de geam sau de usa.

Un proiect de casa realizat pe aceasta solutie va duce la obtinerea unui spatiu aerisit, cu deschideri destul de mari, permitand in viitor  recompartimentari interioare .

4.Proiect de casa pe structura din lemn

Casele pe structura din lemn au devenit din ce in ce mai cautate la ora actuala. In primul rand acest sistem este cel mai avantajos din punct de vedere al costurilor. De exemplu, o casa de lemn cu regim de inaltime P+1E si suprafata desfasurata de circa 150 – 160 mp ajunge in jur de 25.000 de euro, un cost redus fata de celelalte tipuri de structuri prezentate.

Lemnul este un material organic, ecologic si are un aspect vizual placut. In timp, fara masuri de protectie adecvate, lemnul va fi afectat de actiunea diferitelor bacterii ce duc la putrezirea sa.

Marele dezavantaj al unei case de lemn il reprezinta riscul destul de mare de producere a anui incendiu. In acest scop trebuiesc luate masuri speciale de tratare a materialului folosit ( ignifugare ) sau chiar utilizarea unui sistem de prevenire si stingere a incendiilor.

Indiferent de tipul de structura ales, un proiect de casa trebuie sa fie in concordanta cu normele si prevederile legale ce se afla in vigoare in Romania. De multe ori, ca si proiectant sunt intrebat de beneficiari de ce am bagat atata armatura in structura (in cazul in care e vorba de o structura din beton armat sau zidarie portanta), acestia nefiind in cunostinta de cauza ca trebuie sa respectam prevederile din anumite stasuri si norme de proiectare .

Romania este o tara cu seismicitate importanta, fiind printre putinele tari din Europa care “beneficiaza de acest tratament” . In consecinta, proiectarea care se face la noi difera de cea din alte tari europene, in sensul ca structurile trebuiesc dimensionate astfel incat sa poata fi capabile sa reziste actiunii unui seism major de peste 7 grade fara sa existe pericol de colaps structural sau mai grav de pierderi de vieti omenesti. Acest lucru de multe ori nu este inteles de unii beneficiari care vin cu exemple de structuri,  “firave” ,  executate in tari cum ar fi Germania, Franta, Spania sau Italia, tari care nu au activitate seismica. E logic faptul ca acele structuri vor avea gabarite mai reduse fata de cele din Romania, lucru cu greu inteles si acceptat de cei ce demareaza constructia unei case.

Legea 10/1995 – Calitatea in constructii

LEGE nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (*actualizata*) privind calitatea in constructii (actualizata pana la data de 12 mai 2007*)

EMITENT: PARLAMENTUL ————–

*) Textul initial a fost publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 24 ianuarie 1995. Aceasta este forma actualizata de S.C. “Centrul Teritorial de Calcul Electronic” S.A. Piatra Neamt pana la data de 12 mai 2007, cu modificarile si completarile aduse de: HOTARAREA nr. 498 din 24 mai 2001; LEGEA nr. 587 din 29 octombrie 2002; LEGEA nr. 123 di n 5 mai 2007. Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAP. I Dispozitii generale

ART. 1 Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreag a durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activit ate.

ART. 2 Prevederile prezentei legi se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora – indiferent de forma de proprietate sau destinatie – denumite in continuare constructii, precum si lucrarilor de modernizare, mod ificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii.

ART. 3 Prin prezenta lege se instituie sistemul calitatii in constructii, care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a med iului inconjurator.

ART. 4 Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile de importanta ale constructiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei componente a sistemului. Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, precum si dupa considerentele economice.

ART. 5 Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte: a) rezistenta si stabilitate; b) siguranta in exploatare; c) siguranta la foc; d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; f) protectie impotriva zgomotului. ART. 5 Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale: a) rezistenta mecanica si stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igiena, sanatate si mediu; d) siguranta in exploatare; e) protectie impotriva zgomot ului; f) economie de energie si izolare termica. ————– Art. 5 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007.

ART. 6 Obligatiile prevazute la articolul precedent revin factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia. Acesti factori sunt: investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatori i de proiecte, fabricantii si furnizorii de produse pentru constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu executia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice si asociatiile profesionale de profil.

ART. 7 In contractele care se incheie ori, dupa caz, in dispozitiile sau in autorizatiile ce se emit, factorii prevazuti la articolul precedent sunt obligati sa inscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al constructiilor, corespunzatoare cerintelor, precum s i garantiile materiale si alte prevederi, care sa conduca la realizarea acestor clauze. In contracte nu se pot inscrie niveluri si cerinte, referitoare la calitate, inferioare reglementarilor in vigoare, cu privire la cerintele prevazute la art. 5.

ART. 7 In contractele care se incheie ori, dupa caz, in dispozitiile sau in autorizatiile ce se emit, factorii prevazuti la articolul precedent sunt obligati sa inscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al constructiilor, corespunzatoare cer intelor esentiale, precum si garantiile materiale si alte prevederi, care sa conduca la realizarea acestor clauze. In contracte nu se pot inscrie niveluri si cerinte esentiale, referitoare la calitate, inferioare reglementarilor in vigoare, cu privire la cerintele esentiale prevazute la art. 5. ————-

Art. 7 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”.

CAP. II Sistemul calitatii in constructii

ART. 8 Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea calit atii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora.

ART. 9 Sistemul calitatii in constructii se compune din: a) reglementarile tehnice in constructii; b) calitatea produselor folosite la rea lizarea constructiilor; c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee; d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor; e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii; f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii; g) activitatea metrologica in constructii; h) receptia constructiilor; i) comportarea in exploatare si interventii in timp; j) postutilizarea constructiilor; k) controlul de stat al calitatii in constructii.

ART. 10 Reglementarile tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri si au ca obiect conceptia, calculul si alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor. Prin reglementaril e tehnice se stabilesc, in principal, conditiile minime de calitate cerute constructiilor, produselor si procedeelor utilizate in constructii, precum si modul de determinare si de verificare a acestora.

ART. 11 Certificarea calitatii produselor fol osite in constructii se efectueaza prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii. La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor. La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale. ————- Alin. 2 al art. 11 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”.

ART. 12 Agrementele tehnice pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii stabilesc, in conditiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinerea a acestora. La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de calitate conform cerintelor se vor folosi produse, procedee si echipamente traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare. La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure n ivelul de calitate conform cerintelor esentiale se vor folosi produse, procedee si echipamente traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare. ————- Alin. 2 al art. 12 a fost modificat de pct. 2 al artic olului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”.

ART. 13 Verificarea proiectelor pentru executia constructiilor, in ceea ce p riveste respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte, se va face numai de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, altii decit specialistii elaboratori ai proiectelor. Verificarea proiectelor pentru executia constructiilor, in ceea ce priveste respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte esentiale, se va face numai de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, altii decit specialistii elaboratori ai proiectelor. ————- Alin. 1 al art. 13 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. Se interzice aplicarea proiectelor si a detaliilor de executie neverificate in conditiile alineatului precedent. Verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati. Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici atestati.

ART. 14 Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie obligatia tuturor factorilor care participa la conceperea, realizar ea si exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri specifice pentru garantarea calitatii acestora. Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr -un sistem propriu conceput si realizat. Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale, prin personal propriu si respo nsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. ————- Alin. 2 al art. 14 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”.

ART. 15 Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii se fac in conformitate cu prevederile legale.

ART. 16 Asigurarea activitatii metrologice in constructii se realizeaza conform prevederilor legale privind etalonarea, verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control utilizate in acest domeniu.

ART. 17 Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei. Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si doc umente privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la zi ; prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoa re la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar si utilizator. Receptia constructiilor se face de catre investitor – proprietar, in prezenta proiectantului si a executantului si/sau reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia.

ART. 18 Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul menti nerii cerintelor. Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in sc opul mentinerii cerintelor esentiale. ————- Alin. 1 al art. 18 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica a constructiei.

ART. 19 Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum si reciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.

ART. 20 Controlul de stat al calitatii in constructii cup rinde inspectii la investitori, la unitatile de proiectare, de executie, de exploatare si de postutilizare a constructiilor, privind existenta si respectarea sistemului calitatii in constructii. Controlul de stat al calitatii in constructii se executa de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, care raspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor.

CAP. III Obligatii si raspunderi Sectiunea 1 Obligatii si raspunderi ale investitorilor

ART. 21 Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau interventii la constructiile existente in sensul legii si a u urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor. a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate; b) obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire; c) asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati; d) asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de construc tii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati, pe tot parcursul lucrarilor; e) actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor; f) asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie; g) intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar; h) expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste constructii se executa lucrari de natura celor prevazute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi. Sectiunea 2 Obligatii si raspunderi ale proiectantilor

ART. 22 Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor: a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei; b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale; b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale; ————- Litera b) a art. 22 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate; d) elaborarea caietelor de sar cini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului; e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea; e) stabilirea, prin proiect, a f azelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelor esentiale si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea; ————- Litera e) a art. 22 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului; f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insu sirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului; ————- Litera f) a art. 22 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate. Sectiunea 3 Obligatii si raspunderi ale executantilor

ART. 23 Executantul lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii principale: a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii; b) inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati; c) asigurarea nivelului de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati; d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor; e) solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului; f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si gestionarea probelor-martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului; f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea ce rintelor esentiale, precum si gestionarea probelor -martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului; ————- Litera f) a art. 23 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor; g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale; ————- Litera g) a art. 23 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. h) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in cazul procedurii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor; i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerinte lor de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei; i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor esentiale de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei; ————- Litera i) a art. 23 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea c uvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. j) aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii; k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atit in perioada de executie, cit si in perioada de garantie stabilita potrivit legii; l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor; m) stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie – factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti – in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare. Sectiunea 4 Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia si ale expertilor tehnici, atestati

ART. 24 Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului. Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale al e proiectului. ————- Alin. 1 al art. 24 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale” . Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt angajati. Responsabilii tehnici cu executia ates tati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale, la lucrarile de constructii pentru care sunt angajati. ————- Alin. 2 al art. 24 a fost modificat de pct. 2 al articolulu i unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare, raspund pentru solutiile date. Obligatiile specialistilor atestati se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii. Sectiunea 5 Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor

ART. 25 Proprietarii constructiilor au urmatoarele obligatii principale: a) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a constructiei si rezultate din activitatea d e urmarire a comportarii in timp a constructiilor; b) pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar; c) asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor , conform prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice; d) efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de p roiecte intocmite de catre persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit legii; e) asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementarile legale; f) asigurarea efectuarii lucraril or din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor in vigoare. Sectiunea 6 Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor

ART. 26 Administratorii si utilizatorii constructiilor au urmatoarele obligatii principale: a) folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare prevazute in cartea tehnica a constructiei; b) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin conform contractului; c) efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta in sensul prevederilor art. 18 alin. 2, numai cu acordul proprietarului si cu respectarea prevederilor legale; d) efectuarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor conform cartii tehnice a constructiei si contractului incheiat cu proprietarul; e) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, in cazul unor accidente tehnice la constructiile in e xploatare. Sectiunea 7 Obligatii si raspunderi in activitatea de cercetare

ART. 27 Unitatile care presteaza activitati de cercetare in constructii au urmatoarele obligatii principale: a) efectuarea de cercetari teoretice si experiment ale preliminare, in vederea fundamentarii reglementarilor tehnice in constructii; b) fundamentarea, elaborarea si experimentarea de solutii tehnice, produse si procedee noi pentru constructii; c) verificarea si controlul noilor produse si procedee la solicitarea producatorilor, in vederea eliberarii de agremente tehnice, conform dispozitiilor legale. Sectiunea 8 Obligatii si raspunderi comune

ART. 28 Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta, a un or constructii de calitate corespunzatoare, precum si pentru indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine factorilor care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si po stutilizarea acestora.

ART. 29 Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii, precum si dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei. Sectiunea 9 Obligatiile si raspunderile Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului

ART. 30 Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si inspectiile judetene si a municipiului Bucuresti in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum si celelalte organisme similare cu atributii stabilite prin dispozitii legale raspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legal e in domeniul calitatii constructiilor, in toate etapele si componentele sistemului calitatii in constructii, precum si de constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor prevazute de lege si, dupa caz, de oprirea lucrarilor realizate necorespunzator. Controlul de stat al calitatii in constructii pentru constructiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordine ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii, se realizeaza de catre organele proprii abilitate in acest scop. Organizarea si functionarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului vor fi stabilite prin hotarire a Guvernului in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. CAP. IV Sanctiuni

ART. 31 Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei constructii ori executarea de modificari a acesteia, fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si rezistenta, daca acestea ar putea produce una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte : pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a integritatii corporale ori a sanatat ii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave. Fapta prevazuta in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoa re de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, in cazul in care a avut drept urmare distrugerea totala sau partiala a constructiei, moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave.

ART. 32 Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda continuarea lucrarilor de constructii executate necorespunz ator si oprite prin dispozitii ale organelor de control, in toate cazurile in care acestea le afecteaza rezistenta si stabilitatea.

ART. 33 Constituie contraventie la prevederile prezentei legi urmatoarele fapte, daca nu au fost savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii, sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda: I. De la 1.000.000 lei la 6.000.000 lei: I. De la 15.500.000 lei la 93.000.000 lei: —————— Limitele amenzilor contraventionale prevazute la pct. I al art. 33 au fost modificate in functie de rata inflatiei si majorate prin HOTARAREA nr. 498 din 24 mai 2001, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 295 din 5 iunie 2001. a) executarea de modificari la constructie ori demolarea acesteia cu incalca rea prevederilor referitoare la autorizarea si executarea acesteia; b) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor de complexitate si importanta deosebita, referitoare la stabilitate si rezistenta. II. De la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei: II. De la 15.500.000 lei la 77.000.000 lei: —————— Limitele amenzilor contraventionale prevazute la pct. II al art. 33 au fost modificate in functie de rata inflatiei si majorate prin HOTARAREA nr. 498 din 2 4 mai 2001, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 295 din 5 iunie 2001. a) realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza de proiecte neverificate de specialisti atestati conform prevederilor legale; b) neexecutarea obligatiilor privind urmarir ea comportarii in timp a constructiilor, a lucrarilor de intretinere, de reparatii si de consolidari; c) realizarea de modificari, transformari, modernizari, consolidari care pot afecta cerintele, fara proiect verificat de specialisti atestati conform prevederilor legale; c) realizarea de modificari, transformari, modernizari, consolidari care pot afecta cerintele esentiale, fara proiect verificat de specialisti atestati conform prevederilor legale; ————- Litera c) a pct. II al art. 33 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. d) organizarea necorespunzatoare si neaplicar ea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii, inclusiv realizarea de constructii fara responsabili tehnici cu executia atestati corespunzator prevederilor art. 14. III. De la 500.000 lei la 3.000.000 lei: III. De la 7.700.000 lei la 46.50 0.000 lei: —————— Limitele amenzilor contraventionale prevazute la pct. III al art. 33 au fost modificate in functie de rata inflatiei si majorate prin HOTARAREA nr. 498 din 24 mai 2001, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 295 din 5 iunie 20 01. a) elaborarea de proiecte incomplete sau continind neconcordante intre diferitele sectiuni ale acestora, care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor, precum si insusirea acestora de catre specia listi verificatori de proiecte atestati; a) elaborarea de proiecte incomplete sau continind neconcordante intre diferitele sectiuni ale acestora, care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor esentiale, precum si insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati; ————- Litera a) a pct. III al art. 33 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 30 7 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. b) incalcarea prevederilor din reglementarile tehnice referitoare la cerintele constructiei; b) incalcarea prevederilor din reglementarile tehnice referitoare la cerintele esentiale ale constructiei; ————- Litera b) a pct. III al art. 33 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. c) receptionarea constructiei cu incalcarea prevederilor legale; d) necompletarea si nepastrarea cartii tehnice a constructiei conform prevederilor legale; e) stabilirea, in cadrul expertizei unor proi ecte de executie sau lucrari de constructii, a unor solutii care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor; e) stabilirea, in cadrul expertizei unor proiecte de executie sau lucrari de constructii, a un or solutii care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor esentiale; ————- Litera e) a pct. III al art. 33 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea initiala, la terminarea lucrarilor de constructii; g) neasigurarea verificarii executiei lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati, corespunzator prevederilor art. 21; h) interzicerea sau obstructionarea efectuarii controlului calitatii in constructii, neprezentarea documentelor si a actelor solicitate de persoanele cu atributii de control, conform prevederilor legale. IV. De la 200.000 lei la 800.000 lei: IV. De la 3.000.000 lei la 12.500.000 lei —————— Limitele amenzilor contraventionale prevazute la pct. IV al art. 33 au fost modificate in functie de rata inflatiei si majorate prin HOTARAREA nr. 498 din 24 mai 2001, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 295 din 5 iunie 2001. a) neprecizarea in proiect a categoriei de importanta a constructiei si nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calitatii; b) prevederea in proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu exista agremente tehnice la lucrari la care trebuie sa se asigure niv elul de calitate corespunzator cerintelor; b) prevederea in proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu exista agremente tehnice la lucrari la care trebuie sa se asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale; ————- Litera b) a pct. IV al art. 33 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate si a celorlalte clauze contractuale referitoare la cerinte; c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate si a celorlalte clauze contractuale referitoare la cerinte esentiale; ————- Litera c) a pct. IV al art. 33 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. d) neexecutarea obligatiilor de intretinere si reparatii care revin proprietarilor potrivit legii si care afecteaza nivelul de calitate corespunzator cerintelor; d) neexecutarea obligatiilor de intretinere si reparatii care revin proprietarilor potrivit l egii si care afecteaza nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale; ————- Litera d) a pct. IV al art. 33 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 m ai 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. e) neconvocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si neasigurarea conditiilor de verificare. V. De la 100.000 lei la 200.000 lei: V. De la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei: —————— Limitele amenzilor contraventionale prevazute la pct. V al art. 33 au fost modificate in functie de rata inflatiei si majorate prin HOTARAREA nr. 498 din 2 4 mai 2001, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 295 din 5 iunie 2001. a) lipsa nemotivata de la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante, urmare convocarii facute de executant, precum si convocarea nejustificata, de catre acesta, a factorilor interesati; b) nesolicitarea de catre investitor sau executant a solutiilor de remediere a defectelor aparute in timpul executiei, referitoare la cerinte; b) nesolicitarea de catre investitor sau executant a solutiilor de remediere a defectelor ap arute in timpul executiei, referitoare la cerinte esentiale; ————- Litera b) a pct. V al art. 33 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 mai 2007, prin inloc uirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. c) neindeplinirea obligatiei proiectantului de a stabili solutii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinte; c) neindeplinirea obligatiei proiectantului de a stabili so lutii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinte esentiale; ————- Litera c) a pct. V al art. 33 a fost modificata de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 123 din 5 mai 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 9 ma i 2007, prin inlocuirea cuvantului “cerinte” cu sintagma “cerinte esentiale”. d) neaplicarea de catre executant a solutiilor stabilite de proiectant sau expert, pentru rezolvarea neconformitatilor, defectelor sau neconcordantelor aparute in timpul exe cutiei; e) nesesizarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice la constructiile in executie, precum si la cele in exploatare; f) neindeplinirea, la termenul stabilit, a masurilor cuprinse in actele de control.

ART. 34 Sanctiunile contraventionale prevazute la art. 33 se aplica persoanelor juridice si fizice.

ART. 35 Constatarea contraventiilor prevazute la art. 33 si aplicarea sanctiunilor se f ac de catre persoane cu atributii de control din cadrul Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, iar in cazurile prevazute la art. 30, de catre persoanele imputernicite de Ministerul Apararii Nationale, Minis terul de Interne si Serviciul Roman de Informatii.

ART. 36 Contraventiilor prevazute la art. 33 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor. ————- *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra -Neamt: Legea nr. 32/1968 a fost abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata si modificata prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare. In art. 48 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 se prevede ca, ori de cate ori intr -o lege speciala sau in alt act normativ anterior se face trimitere la Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, ace asta se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. Cap. V Dispozitii finale si tranzitorii

ART. 37 Regulamentele si procedurile pentru clasificarea constructiilor in categorii de importanta si pentru componentele sistemului calitatii in constructii prevazute la art. 9 se elaboreaza de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, cu consultarea organismelor cu atributii stabilite prin dispozitii legale, in termen de 90 de zile de la d ata intrarii in vigoare a prezentei legi.

ART. 38 Regulamentele prevazute la art. 37 se aproba prin hotariri ale Guvernului. Procedurile prevazute la art. 37 si normele pentru elaborarea si aplicarea componentelor sistemului calitatii in constructii se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.

ART. 39 Autorizatia de construire pentru lucrarile prevazute la art. 3 lit. a), b), c), d) si e) din Legea nr. 50/1991*) se va elibera numai pentru proiecte ve rificate de specialisti verificatori de proiecte atestati, cu exceptia prevazuta la art. 2 alin. 2 al prezentei legi. ———– *) Legea nr. 50/1991 a fost republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997.

ART. 40 Cheltuielile necesare pentru elaborarea reglementarilor tehnice si pentru inspectia statului pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii se suporta de catre investitori sau proprietari prin virarea unei sume echivalente cu o cota de 0,70 % din cheltuie lile pentru lucrarile prevazute la art. 2. Calculul si virarea sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu plata lucrarilor. Fondurile respective se utilizeaza 30 % pentru elaborarea reglementarilor tehnice si 70 % pentru controlul statului. Investitorii sau proprietarii vor vira lunar catre Inspectoratul de Stat in Constructii – I.S.C. din subordinea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei o suma echivalenta cu o cota de 0,70% din cheltuielile pentru executarea constructiil or si a lucrarilor prevazute la art. 2 si pentru care se emit, in conditiile legii, autorizatii de construire, cu exceptia proprietarilor, persoane fizice, care executa lucrari de consolidare si reparatii la locuintele din proprietate. Calculul si virarea sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu plata prestatiilor. Inspectoratul de Stat in Constructii – I.S.C. utilizeaza 70% din fondul astfel constituit pentru indeplinirea atributiilor, potrivit prevederilor legale, si vireaza 30% din acest fond i n contul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, care il utilizeaza pentru: a) elaborarea reglementarilor tehnice in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat, precum si a cercetarilor, testarilor, documentatiilor , studiilor, auditului, bancilor de date si realizarii de prototipuri necesare fundamentarii reglementarilor specifice domeniului. Tipurile de reglementari si de cheltuieli aferente se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si aprobat prin hotarare a Guvernului; b) executarea prin Compania Nationala de Investitii – <> – S.A. a unor lucrari de interventie in prima urgenta la constructii vulnerabile si care prezinta pericol public, in vede rea asigurarii cerintei de rezistenta si stabilitate, a prevenirii si atenuarii efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure de pamant, inundatii, alunecari de teren, tasari si/sau prabusiri de teren si, dupa caz, pentru expertizarea si proiectarea lucrarilor necesare. Criteriile si modul de alocare a sumelor se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si aprobate prin hotarare a Guvernului. ————- Alin. 1 al art. 40 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 587 din 29 octombrie 2002, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 817 din 12 noiembrie 2002. Intirzierile la plata a cotelor de catre investitor sau proprietar, prevazute la alin. 1, se penalizeaza cu 0,15 % pe zi de intirziere, fara a se depasi suma datorata. Cheltuielile necesare efectuarii activitatii de atestare tehnico -profesionala a specialistilor in constructii se suporta de catre partea interesata. Disponibilitatile la finele anului din veniturile extrabugetare se reporteaza in anul urmator si au aceeasi destinatie. Cheltuielile necesare certificarii calitatii produselor si procedeelor, eliberarii de agremente tehnice pentru noile materiale, procedee si echipamente, autorizarii si acreditarii laboratoarelor, verificarii proiectelor si executiei lucrarilor de constructii, conducerii si asigurarii calitatii, verificarilor metrologice, receptiei lucrarilor, urmaririi comportarii in exploatare si interventii in timp si postutilizarii constructiilor se suporta de catre factorii interesati. Cheltuielile necesare certificarii calitatii produselor si procedeelor, eliberarii de agremente tehnice pentru noile materiale, procedee si echipamente, autorizarii si ac reditarii laboratoarelor, verificarii proiectelor si executiei lucrarilor de constructii, conducerii si asigurarii calitatii, verificarilor metrologice, receptiei lucrarilor, urmaririi comportarii in exploatare si interventii in timp, precum si postutilizarii constructiilor se suporta de catre factorii interesati, cu exceptia cheltuielilor efectuate potrivit alin. 1 lit. b). ————- Alin. 5 al art. 40 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 587 din 29 octombrie 2002, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 817 din 12 noiembrie 2002. ART. 41 Pe data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei legi se abroga Legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilitatii, sig urantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea in constructii, precum si orice alte dispozitii contrare. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Dep utatilor in sedinta din 27 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei. p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR MARTIAN DAN Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 29 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei. PRESEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN ———————-

HOTARARE nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor

HOTARARE nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor

Guvernul Romaniei hotaraste:
Art. 1
Se aproba Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 2
Specialistii cu activitate in constructii, atestati conform Hotararii Guvernului nr. 731/1991, isi pastreaza calitatea de specialisti atestati si dupa intrarea in vigoare a prezentei hotarari.
Art. 3
In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va elabora Indrumatorul pentru atestarea tehnico-profesionala a specialistilor cu activitate in constructii, care va fi aprobat prin ordin al ministrului.
Art. 4
Prezenta hotarare intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
Art. 5
La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 731/1991 privind aprobarea Regulamentului de atestare tehnico-profesionala a specialistilor cu activitate in constructii, Hotararea Guvernului nr. 143/1992 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 731/1991 si orice alte prevederi contrare.
****-

ANEXA:
REGULAMENT din 20 noiembrie 1995 de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor
CAPITOLUL 1: Prevederi generale
Art. 1
Verificarea si expertizarea tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor privind respectarea cerintelor prevazute de lege reprezinta o componenta a sistemului calitatii in constructii, si se efectueaza de catre specialisti cu activitate in constructii, atestati tehnico-profesional de catre comisii organizate de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
Prezentul regulament stabileste si detaliaza obiectivele, continutul, precum si modul de exercitare a acestor activitati in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
Art. 2
Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate, care isi desfasoara activitatea in domeniul constructiilor pe teritoriul Romaniei.
Art. 3
Se supun prevederilor prezentului regulament constructiile definitive si provizorii, in functie de categoria de importanta, precum si lucrarile de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparatii si de imbunatatire a terenului de fundare, cu exceptia celor prevazute la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995.
Constructiile provizorii care sprijina sau inlocuiesc temporar o constructie definitiva sau parti ale acesteia (sprijiniri de constructii, poduri, cai de comunicatie, tribune din lemn etc.) se incadreaza in categoria de importanta a constructiei definitive pe care o sprijina sau o inlocuiesc temporar.
Constructiile pentru organizare de santier care, dupa terminarea lucrarilor de baza, vor fi folosite in continuare drept constructii definitive in diferite scopuri (locuinte, hoteluri, ateliere etc.) se supun prevederilor prezentului regulament.
Art. 4
Activitatea verificatorilor de proiecte si/sau a expertilor tehnici poate fi efectuata numai de catre specialisti atestati, care isi pot desfasura activitatea in una dintre urmatoarele forme:
– angajat al unei persoane juridice care are prevazute in statut activitati de verificare sau de expertizare tehnica de calitate a proiectelor si a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale;
– autorizat, ca persoana fizica, sa desfasoare activitati in mod independent, conform prevederilor Decretului-lege nr. 54/1990 si ale Hotararii Guvernului nr. 201/1990 pentru aprobarea normelor de aplicare ale acestuia;
– angajat al investitorului, cu contract de munca sau cu conventie civila, potrivit legii.
Responsabilii tehnici cu executia, atestati, sunt angajatii constructorului, cu contract de munca sau cu conventie civila, potrivit legii.

Proprietarii, dupa caz, investitorii sau administratorii constructiilor vor incheia contracte distincte pentru verificare sau expertizare tehnica cu persoanele fizice sau juridice din categoriile mai sus mentionate Sumele cuvenite persoanelor fizice sau juridice atestate, prevazute la alin. 1, pentru activitatea de verificare tehnica a proiectelor sau de expertizare tehnica de calitate a proiectelor si a constructiilor se stabilesc in conditiile prevazute de lege.
Art. 5
In conformitate cu prevederile art. 40 alin. 3 din Legea nr. 10/1995, pentru stabilirea cheltuielilor necesare efectuarii activitatii de atestare tehnico-profesionala a specialistilor in constructii, care se suporta de catre partea interesata, se va proceda astfel:
a)se vor constitui comisii pentru:
– atestarea responsabililor tehnici cu executia lucrarilor;
– atestarea specialistilor verificatori de proiecte;
– atestarea expertilor tehnici;
b)comisiile vor fi formate din specialisti in domeniile pentru care se efectueaza atestarea;
c)activitatea comisiilor se va desfasura la solicitarea celor interesati, pe baza unui program stabilit de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului;
d)membrii comisiilor de atestare tehnico-profesionala beneficiaza de o indemnizatie stabilita in conditiile prevazute la art. 20 din Legea nr. 40/1991, republicata.
CAPITOLUL 2: Verificarea tehnica de calitate a proiectelor de catre specialisti verificatori de proiecte, atestati
Art. 6
Verificarea tehnica de calitate a proiectelor se face pentru cerintele stabilite prin lege, diferentiat in functie de categoria de importanta a constructiei de catre specialisti verificatori de proiecte, atestati potrivit legii.
Proiectantii vor preciza in proiectele pe care le elaboreaza cerintele pe care acestea trebuie sa le indeplineasca, pentru ca investitorul sa poata apela la specialistii verificatori de proiecte, atestati corespunzator, de la inceputul elaborarii proiectului.
Verificarea la cerinta “Rezistenta si stabilitate” este obligatorie pentru toate constructiile, cu exceptia prevazuta la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995.
Art. 7
Sunt supuse verificarii tehnice:
– documentatia tehnica de proiectare necesara obtinerii autorizatiei de construire; – documentatiile tehnice si detaliile de executie sub forma de planse, breviare de calcul, caiete de sarcini, necesare pentru constatarea respectarii cerintelor impuse de lege.
Verificarea tehnica se executa si la proiectele intocmite in urma unor rapoarte de expertiza tehnica de calitate, dupa insusirea acestora de catre respectivii experti, in vederea confirmarii ca proiectele respecta ansamblul cerintelor stabilite de lege.
Verificarea tehnica a documentatiei necesare obtinerii autorizatiei de construire, in cazul cand nu contine detalii de executie, nu se poate substitui verificarii tehnice a acestora.
Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul impreuna cu executantul raspund, potrivit legii, pentru supunerea la verificare a intregului proiect si pentru modificarile efectuate fara acceptul verificatorului tehnic, daca prin acestea se afecteaza calitatea constructiei.

Art. 8
Verificatorul de proiecte atestat va efectua verificari numai pentru cerintele si in specialitatile in care a fost atestat.
Art. 9
Verificatorul de proiecte atestat are obligatia ca, in cadrul verificarilor pe care le efectueaza, sa urmareasca:
– datele privitoare la conditiile specifice de amplasament si conditiile de exploatare tehnologica;
– modul de respectare a reglementarilor tehnice in vigoare, referitor la cerintele prevazute de lege, in functie de categoria de importanta a constructiei, pe toata durata de viata a constructiilor, inclusiv in faza de postutilizare.
Art. 10
In proiectul de arhitectura nu se supun verificarii: conceptia de arhitectura, principiile de compozitie, partiurile, solutiile volummetrice si estetice stabilite de arhitect in acord cu proiectantul structurii de rezistenta.
Art. 11
Verificatorul de proiecte atestat va semna si va stampila piesele scrise si desenate numai in conditiile in care documentatia transmisa de investitor este corespunzatoare din punct de vedere al cerintelor stabilite in lege.
Art. 12
Verificatorul de proiecte va intocmi si va tine la zi un registru de evidenta a proiectelor verificate.
Art. 13
Verificatorul tehnic atestat nu poate stampila (verifica) proiectele intocmite de el sau la a caror elaborare a participat.
Art. 14
Eventualele litigii dintre verificatorul tehnic atestat si proiectant pot fi rezolvate de catre un expert tehnic de calitate, angajat de investitor. Decizia expertului este obligatorie pentru ambele parti, iar raspunderea revine acestuia.

CAPITOLUL 3: Expertizarea tehnica de calitate a proiectelor si a constructiilor
Art. 15
Expertizarea tehnica de calitate este o activitate complexa care cuprinde, dupa caz, cercetari, experimentari sau incercari, studii, relevee, analize si evaluari necesare pentru cunoasterea starii tehnice a unei constructii existente sau a modului in care un proiect respecta cerintele prevazute de lege, in vederea fundamentarii masurilor de interventie. Aceasta activitate se efectueaza de catre experti tehnici de calitate, atestati, atunci cand o reglementare legala sau un organism cu atributii de control al statului in domeniul calitatii constructiilor prevede acest lucru sau cand o situatie deosebita o impune pentru:
a)rezolvarea unor situatii care intervin la constructiile existente:
– in cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, actiunilor umane sau activitatii tehnologice;
– in vederea determinarii, in orice stadiu, a starii tehnice a constructiei pentru evaluarea capacitatii ei de satisfacere a cerintelor conform legii;
b)rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnica a unor proiecte sau a executiei unor lucrari de constructii.
Art. 16
Daca expertul tehnic de calitate, atestat, in mod justificat ajunge la concluzia ca se impune luarea unor masuri imediate (sprijinire, izolare partiala sau evacuare a constructiei), pentru prevenirea unor accidente cu urmari grave – victime omenesti sau pagube materiale -, le va aduce la cunostinta, in scris, proprietarilor sau administratorilor constructiei si, dupa caz, investitorului, care sunt obligati sa le puna in aplicare.
Art. 17
Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, dupa caz:
– conditiile de amplasament si de exploatare a constructiei;
– starea constructiei care se supune expertizei tehnice de calitate;
– documentele care au stat la baza realizarii constructiei in fazele de proiectare, executie si exploatare;
– prevederile din reglementarile tehnice care au stat la baza realizarii constructiei si cele in vigoare la data efectuarii expertizei tehnice de calitate.
Pe baza activitatii prevazute la art. 15, expertul tehnic atestat elaboreaza raportul de expertiza tehnica de calitate cuprinzand solutii si masuri care se impun pentru fundamentarea tehnica si economica a deciziei de interventie ce se insuseste de catre proprietarii sau administratorii constructiilor si, dupa caz, de catre investitor. Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situatiile in care, in urma interventiei sale, se impune verificarea proiectului si sub aspectul altor cerinte decat cele la care se refera raportul de expertiza tehnica de calitate intocmit.

Art. 18.
Expertul tehnic de calitate atestat are urmatoarele obligatii:
– sa intocmeasca raportul de expertiza tehnica de calitate privind modul de respectare a prevederilor legale;
– sa nu extraga si sa nu transmita, pentru a fi folosite in alte scopuri, elemente ale proiectului si detalii de executie verificate in cadrul expertizei tehnice de calitate si considerate de proiectant drept de autor;
– sa intocmeasca si sa tina la zi un registru de evidenta a expertizelor tehnice de calitate efectuate.
Art. 19
Expertul tehnic de calitate atestat raspunde de asigurarea nivelurilor minime de calitate privind cerintele impuse conform legii, in functie de categoria de importanta a constructiei.
Art. 20
Proiectul intocmit pe baza raportului de expertiza tehnica de calitate trebuie insusit de catre autorul acestuia, din punct de vedere al respectarii solutiilor si a masurilor propuse.
CAPITOLUL 4: Asigurarea calitatii executiei lucrarilor prin responsabili tehnici cu executia atestati
Art. 21
Asigurarea calitatii executiei lucrarilor de constructii se face in mod diferentiat in functie de categoria de importanta a constructiei, conform Regulamentului de conducere si asigurare a calitatii, printr-un sistem propriu de calitate si responsabili tehnici cu executia atestati.
Responsabilii tehnici cu executia se atesta pentru cerintele stabilite in lege numai pentru partea de constructii. Pentru instalatiile aferente constructiilor, asigurarea calitatii executiei se face prin personal autorizat al executantului.
Executantii lucrarilor de constructii, persoane juridice, pot cere, din proprie initiativa sau la solicitarea investitorilor, atestarea calificarii lor pentru realizarea unor categorii de lucrari sau pentru confirmarea implementarii unui model propriu de asigurare a calitatii, disponibilitatii de personal calificat si de echipamente specifice, care sa dea garantia respectarii cerintelor stabilite in lege.
Atestarea calificarii se face de catre comisii de atestare organizate de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, care raspunde de organizarea si desfasurarea acestei activitati.
Art. 22
Responsabilii tehnici cu executia atestati au urmatoarele obligatii:
– sa admita executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati;
– sa verifice si sa avizeze fisele si proiectele tehnologice de executie, procedurile de realizare a lucrarilor, planurile de verificare a executiei, proiectele de organizare a executiei lucrarilor, precum si programele de realizare a constructiilor;

– sa intocmeasca si sa tina la zi un registru de evidenta a lucrarilor de constructii pe care le coordoneaza tehnic si de care raspund;
– sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectarii prezentului regulament;
– sa opreasca executia lucrarilor de constructii in cazul in care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie si sa permita reluarea lucrarilor numai dupa remedierea acestora.
CAPITOLUL 5: Dispozitii finale
Art. 23
Certificatul unui specialist atestat poate fi suspendat pe o perioada de 3-12 luni sau anulat numai prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.
Decizia de suspendare sau de anulare are la baza:
– raportul de constatare intocmit in acest sens de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului sau de catre alte organisme cu atributii similare stabilite prin lege;
– referatul unui grup de trei experti tehnici de calitate atestati care analizeaza raportul si confirma propunerea privind durata de suspendare.
Grupul de trei experti este constituit din: un expert tehnic de calitate atestat, numit de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, unul recomandat de o asociatie profesionala cu activitate in domeniu, iar al treilea propus de cel nominalizat pentru sanctionare.
Cheltuielile implicate de analiza raportului de constatare pentru expertul numit de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului se suporta conform prevederilor art. 5 din prezentul regulament.
Art. 24
Pe durata suspendarii certificatului de atestare tehnico-profesionala, persoana fizica nu mai poate indeplini activitatile pentru care a fost atestata.
Suspendarea se anuleaza tot de catre autoritatea care a eliberat certificatul de atestare tehnico-profesionala, in baza urmatoarelor documente:
a)o cerere intocmita de persoana careia i s-a suspendat certificatul;
b)actul organului administrativ de control care a intocmit procesul-verbal de constatare a abaterilor, prin care se certifica indeplinirea masurilor inscrise in procesul-verbal de constatare.
Art. 25
Anularea certificatului de atestare se face in urmatoarele cazuri:
– cand se produc accidente tehnice in constructii din cauza nerespectarii cerintelor de calitate in proiecte si executie nesesizate de catre verificatorul de proiecte atestat, de catre expertul tehnic cu calitatea atestat sau de catre responsabilul tehnic cu executia atestat;
– cand se intrunesc conditii pentru a treia suspendare a certificatului de atestare tehnico-profesionala, intr-o perioada de maximum 5 ani.
Certificatul de atestare tehnico-profesionala, legitimatia si stampila se vor depune de catre detinator la Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului de care apartine, in termen de 72 de ore de la data primirii ordinului ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.

Art. 26
In cazul in care abaterile pentru care s-a suspendat sau s-a anulat certificatul de atestare tehnico-profesionala constituie si contraventie la prevederile legale privind calitatea in constructii, in afara sanctiunilor mentionate mai sus se vor aplica si sanctiunile prevazute de lege.
Persoana careia i s-a anulat certificatul de atestare tehnico-profesionala nu se mai poate prezenta din nou la comisia de atestare pentru obtinerea unui nou certificat de atestare tehnico-profesionala.
Art. 27
Contestatia la decizia de suspendare sau de anulare a certificatului de atestare tehnico-profesionala se depune de catre persoana in cauza la Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, in termen de 7 zile de la data cand a luat cunostinta de raportul scris al organelor de control.
In cazul in care contestatia nu este fondata, cheltuielile generate de rezolvarea ei vor fi suportate de catre persoana care a facut contestatia.
Solutionarea contestatiei se face de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului. Decizia este definitiva si poate fi atacata in justitie.
Art. 28
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va publica trimestrial in publicatii de specialitate lista specialistilor atestati, suspendarile si anularile certificatelor de atestare din cursul ultimului trimestru iar, anual, lista tuturor specialistilor atestati, in functiune la 31 decembrie, cu precizarea domeniilor si a specialitatilor in care au fost atestati.

Publicata in Monitorul Oficial cu numarul 286 din data de 11 decembrie 1995

LEGE nr.325/2002 – aprobarea OG nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit

 

LEGE nr.325/2002 – aprobarea OG nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit

 

LEGE nr.325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Articol unic
Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 29 din 30 ianuarie 2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, emisa în temeiul art. 1 lit. G pct. 2 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 41 din 31 ianuarie 2000, cu urmatoarele modificari si completari:
1.Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 1
Prezenta ordonanta instituie cadrul legal pentru reabilitarea si modernizarea termica a cladirilor si instalatiilor aferente, cu scopul de a îmbunatati conditiile de igiena si confort termic si de a reduce pierderile de caldura, consumurile energetice, costurile de întretinere pentru încalzire si alimentare cu apa calda menajera, precum si de reducere a emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie.”
2.Articolul 2 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 2
Reabilitarea si modernizarea termica a cladirilor si instalatiilor aferente este parte integranta a politicii energetice a statului si se realizeaza prin programe nationale armonizate cu prevederile tratatelor internationale referitoare la eficienta energetica si la protectia mediului si dezvoltarea durabila.”
3.Articolul 4 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 4
Activitatea de reabilitare si modernizare termica a cladirilor urmareste îmbunatatirea performantelor de izolare termica a elementelor de constructie care delimiteaza de exterior spatiile interioare încalzite, precum si cresterea eficientei energetice a instalatiilor interioare de încalzire si de alimentare cu apa calda menajera, a centralelor termice, punctelor termice si retelelor de distributie a agentului termic si a apei calde menajere, care se gasesc în interiorul cladirilor sau adiacente acestora.”
4.Articolul 5 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 5
Statul sprijina persoanele fizice si juridice care întreprind masuri de reabilitare si modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente, prin actiuni de informare gratuita a utilizatorilor, prin facilitati fiscale acordate unor categorii de utilizatori si agentilor economici care actioneaza efectiv în acest domeniu si prin stimularea promovarii surselor regenerabile de energie.”
5.Titlul capitolului II va avea urmatorul cuprins:

“Programele de reabilitare si modernizare termica”
6.Articolul 6 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 6
(1) In baza politicii energetice a statului Guvernul va adopta anual programe nationale de reabilitare si modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente, la propunerea ministerelor interesate.
(2) Pentru fundamentarea programelor de reabilitare si modernizare termica a cladirilor si a instalatiilor aferente sunt necesare urmatoarele masuri:
a) elaborarea de studii pentru stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica;
b) elaborarea de studii de fundamentare pentru stabilirea gradului de protectie termica a cladirilor, a necesarului de materiale si echipamente si a fondurilor pentru proiectarea si executarea lucrarilor;
c) revizuirea si actualizarea reglementarilor tehnice referitoare la proiectarea si executarea protectiei termice a cladirilor si a instalatiilor aferente si stabilirea criteriilor de optimizare a acesteia;
d) elaborarea de proiecte directoare si solutii-cadru pentru reabilitarea si modernizarea cladirilor si a instalatiilor aferente;
e) elaborarea de studii în vederea stabilirii costului real al caldurii pentru încalzire si alimentare cu apa calda menajera;
f) elaborarea de standarde nationale de eficienta energetica pentru cladiri.”
7.La articolul 7, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
“Art. 7
(1) Pentru cladirile prevazute la art. 3 se elibereaza certificatul energetic prin care se atesta performanta energetica a acestora – izolarea termica, randamentul energetic al echipamentelor si altele, dupa caz.”
8.Articolul 8 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 8
Societatile nationale si ceilalti agenti economici care opereaza în domeniul producerii si distribuirii energiei termice pentru încalzire si pentru prepararea apei calde menajere vor proceda la:
a) efectuarea de bilanturi energetice pentru sistemele care asigura alimentarea cu caldura si apa calda menajera;
b) efectuarea de reglaje periodice ale instalatiilor de încalzire si de alimentare cu apa calda menajera;
c) depistarea pierderilor de caldura si de apa din retelele de distributie pentru alimentarea cu caldura si apa calda menajera si efectuarea remedierilor necesare;
d) controlul termoizolatiei pentru conducte, cazane si schimbatoare de caldura si luarea, dupa caz, de masuri de remediere sau de înlocuire.”
9.La articolul 9, litera a) a alineatului (1) va avea urmatorul cuprins:
“a) evaluarea starii tehnice a cladirii asupra careia se intervine, prin:
– contactarea unui birou de consultanta sau a unei societati comerciale de management si servicii energetice pentru efectuarea auditului energetic, stabilirea procedurii de interventie si a asistentei tehnice de specialitate necesare, precum si pentru elaborarea certificatului energetic al cladirii;
– contractarea elaborarii expertizei tehnice privind starea cladirii si a instalatiilor aferente, formularea si analizarea variantelor de reabilitare si modernizare;”
10.Articolul 10 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 10
(1) Activitatea de reabilitare si modernizare termica a cladirilor existente si a instalatiilor aferente se va asigura de:
a) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, pentru:
– coordonarea activitatii de elaborare a reglementarilor tehnice din domeniul constructiilor;

– asigurarea elaborarii studiilor si proiectelor directoare si a standardelor de eficienta energetica, prevazute la art. 6 alin. (2) lit. b), d) si f);
– a propune Guvernului spre aprobare programele nationale anuale de reabilitare si modernizare termica a cladirilor si instalatiilor aferente;
– stabilirea procedurii de atestare, autorizare sau certificare a firmelor si a persoanelor fizice sau juridice implicate în activitatea de consultanta, expertizare, proiectare, executie si exploatare, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în constructii;
– elaborarea si coordonarea programelor de pregatire si instruire a personalului cu atributii în reabilitarea si modernizarea termica a cladirilor si instalatiilor aferente;
b) Ministerul Industriei si Resurselor, prin Agentia Romana pentru Conservarea Energiei si prin filialele acesteia din tara, pentru:
– elaborarea de studii prevazute la art. 6 alin. (2) lit. a);
– elaborarea de studii de fundamentare a reabilitarii termice a cladirilor si încadrarea în politica energetica a statului;
– monitorizarea performantelor cladirilor reabilitate termic, în scopul stabilirii directiilor de actionare si a politicilor de finantare;
– initierea de actiuni promotionale pentru educarea populatiei pe plan local;
c) Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE, pentru emiterea reglementarilor tehnice cu privire la consumatorii finali de energie termica asigurata din surse de alimentare centralizata;
d) directiile si/sau serviciile de urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, municipiilor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru:
– eliberarea certificatului energetic al cladirii;
– verificarea si avizarea documentatiei de reabilitare termica a cladirilor, finantate prin bugetul local;
e) administratia publica locala, pentru sustinerea actiunilor coordonate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, referitoare la economisirea energiei utilizate pentru încalzirea cladirilor si alimentarea cu apa calda menajera.”
11.La articolul 11, litera c) va avea urmatorul cuprins:
“c) atragerea de fonduri de la firme sau societati comerciale de management si servicii energetice;”
12.Articolul 12 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 12
Proprietarii persoane fizice si/sau juridice romane, care reabiliteaza sau modernizeaza termic cladirile de locuit aflate în proprietate, beneficiaza de:
a) scutire de taxe la eliberarea certificatului energetic al cladirii si a autorizatiei de construire pentru lucrarile de reabilitare termica;
b) scutire de impozit pe locuinta pe care o detin, pe perioada de rambursare a creditului obtinut pentru reabilitarea termica.”
13.Articolul 14 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 14
In termen de 180 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei ordonante Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, cu consultarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, va elabora reglementari tehnice necesare operatiunilor de audit si expertiza energetica a cladirilor existente.”
14.Articolul 16 se abroga.
-****-

Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 422 din data de 18 iunie 2002

Hotararea 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

Hotararea 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a

lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

Publicat in Monitorul Oficial nr. 193 din 28 iulie 1994

Emitent: Guvernul

Guvernul Romaniei hotaraste :

ART. 1

Se aproba Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,

prevazut in anexa la prezenta hotarire.

ART. 2

Prezenta hotarire intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul

Oficial al Romaniei.

ART. 3

Prevederile contrare prezentei hotariri se abroga.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE VACAROIU

ANEXA 1

REGULAMENT *)

de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

CAP. 1

Prevederi generale

ART. 1

Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care

investitorul declara ca accepta, preia lucrarea cu sau fara rezerve si ca aceasta poate fi data in folosinta. Prin actul de receptie se certifica faptul ca

executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie.

ART. 2

In intelesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizica sau juridica care incheie contractul de executare de lucrari de constructii, urmareste indeplinirea lui si preia lucrarea.

Executantul este parte contractanta care realizeaza lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, daca lucrarea este realizata printr-o asociere.

*) Lucrarile de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice nu fac obiectul prezentului regulament.

ART. 3

Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatii aferente acestora se efectueaza

atit la lucrari noi, cit si la interventiile in timp asupra constructiilor existente (reparatii capitale, consolidari, modificari, modernizari,

extinderi etc.) si se realizeaza in doua etape :

– receptia la terminarea lucrarilor ;

– receptia finala la expirarea perioadei de garantie.

ART. 4

Pentru lucrarile de constructii si instalatii aferente acestora, indiferent de sursa de finantare, de forma de proprietate sau de destinatie, receptiile se vor organiza de catre ordonatorii de credite sau proprietari, care, in sensul prezentului regulament, au calitatea de investitori.

ART. 5

Receptia se poate face prin acordul partilor sau, in cazul cind partile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neintelegerilor ivite cu ocazia incheierii procesului-verbal de receptie, ele se pot adresa instantei judecatoresti competente

CAP. 2

Receptia la terminarea lucrarilor

ART. 6

Executantul trebuie sa comunice investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicarii va fi transmisa de executant si reprezentantului investitorului pe santier.

ART. 7

Comisiile de recptie pentru constructii si pentru instalatiile aferente acestora se vor numi de catre investitor si vor fi alcatuite din cel putin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratie publice locale pe teritoriul careia este situata constructia, iar ceilalti vor fi specialisti in domeniu.

Pentru constructiile de importanta exceptionala, avind in vedere gradul de risc sub aspectul sigurantei, destinatia, modul de utilizare, complexitatea si volumul lucrarilor care fac obiectul receptiei, comisiile de receptie vor fi alcatuite din cel putin 7 membri, numarul de specialisti fiind de minimum 5.

Comisiile de receptie pentru constructii de locuinte parter, parter si un etaj, cu inaltimea la cornisa de maximum 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafata desfasurata de maximum 150 mp, pentru anexele gospodaresti ale acestora, precum si pentru constructiile provizorii, vor fi alcatuite din 2 membri : investitorul sau proprietarul si delegatul administratiei publice locale.

ART. 8

Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile de la notificarea terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita :

a) membrilor comisiei de receptie ;

b) executantului ;

c) proiectantului.

Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia avind calitatea de invitati.

Pentru obiectivele militare stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne si al directorului Serviciului Roman de Informatii, comisia de receptie se numeste de catre organele proprii ale acestora.

ART. 9

Proiectantul, in calitate de autor al proiectului constructiei, va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind executia constructiei.

ART. 10

La receptia cladirilor cu inaltimea de peste 28 m, cu sali aglomerate, cu capacitate pentru mai mult de 150 persoane, a hotelurilor, a spitalelor, caminelor pentru copii si batrini sau a altor cladiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sint obligati ca in comisiile de receptie sa includa si o persoana desemnata de inspectiile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor de pompieri si care va fi solicitata in scris de catre investitor.

Numele persoanei desemnate de inspectiile teritoriale ale Comandamentului trupelor de pompieri va fi comunicat in scris investitorului in intervalul de timp de la primirea solicitarii pina la data intrunirii comisiei de receptie.

Procesul-verbal de receptie va consemna realizarea masurilor prevazute in documentatia de executie din punct de vedere al prevenirii si al stingerii incendiilor, fara de care receptia nu este acceptata.

ART. 11

La receptia cladirilor cuprinse in listele de monumente istorice, investitorii sint obligati ca in comisiile de receptie sa includa si o persoana desemnata de catre comisiile zonale pentru monumente, ansambluri si situri istorice.

ART. 12

In cazul in care investitorul nu stabileste, in urma comunicarii primite, o data pentru receptia lucrarilor in termenul prevazut la art. 8, sau daca la data fixata nu se prezinta la locul de receptie direct sau prin imputernicit, executantul va reinnoi cererea pentru fixarea unei noi data de receptive in conditiile de la art. 8.

Daca nici pina la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixeaza receptia sau daca comisia de receptie nu se prezinta la data fixata direct sau prin imputernicit legal, executantul va stabili un termen de receptie in intervalul de 12 zile calendaristice de la expirarea celui de-al doilea termen. Executantul va comunica investitorului in timp util termenul pe care la fixat. Daca investitorul, prin comisia de receptie, nu se prezinta la termenul fixat si nici nu a convenit cu executantul, inainte de termenul fixat de acesta, asupra unui alt termen pentru receptie, executantul va notifica in scris investitorului ultimul termen de intrunire a comisiei de receptie.

In notificare, executantul va preciza, totodata, ca investitorul va raspunde pentru acoperirea tuturor pagubelor produse prin neconvocarea comisiei de receptie.

ART. 13

Comisia de receptie se intruneste la data, ora si locul fixate, iar presedintele acesteia, numit de investitor, stabileste programul dupa care va fi facuta receptia. Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3 din membrii numiti ai acesteia. Hotaririle comisiei se iau cu majoritate simpla.In cazul in care comisia nu se intruneste in totalitatea ei, presedintele poate fixa, pentru categoriile de lucrari pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou termen in vederea efectuarii receptiei, termen ce nu va depasi 4 zile lucratoare de la data fixata initial. In vederea desfasurarii in bune conditii a receptiei, investitorul are obligatia de a pune la dispozitia comisiei de receptie documentatia de executie, precum si documentele si explicatiile care ii sint necesare.

ART. 14

Comisia de receptie examineaza :

a) respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente.

Examinarea se va face :

– cercetarea vizuala a constructiei ;

– analiza documentelor continute in carte tehnica a constructiei ;

b) executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatei de executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform legii ;

c) referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost executata lucrarea. Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in contractul de proiectare;

d) terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si executant si in documentatia anexata la contract. In cazurile in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a constructiei, comisia poate cere experize, alte documente, incercari suplimentare, probe si alte teste.

ART. 15

La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie, model prezentat in anexa nr. 1 la regulament, si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare investitorului impreuna cu recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, aminarea sau respingerea ei.

ART. 16

Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei in cazul in care nu exista obiectii sau cele care s-au consemnat nu sint de natura sa efectueze utilizarea lucrarii conform destinatiei sale.

ART. 17

Comisia de receptie recomanda aminarea receptiei cind :

– se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a constructiei din punct de vedere al exigentelor esentiale ;

– constructia prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facute, ar diminua considerabil utilitatea lucrarii ;

– exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de orice fel pentru a le clarifica.

ART. 18

Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei daca se constata vicii care nu pot fi inlaturate si care prin natura lor implica realizarea unei sau a mai multor exigente esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari etc.

ART. 19

Absenta executantului de la receptie nu constituie motiv pentru aminarea si/sau anularea actului de receptie. In cazul in care executantul nu se prezinta la receptie, investitorul poate solicita asistenta pentru receptie unui expert ethnic neutru atestat, care sa consemneze, separat de procesulverbal, starea de fapt constatata.

ART. 20

Situatiile de absenta a unor persoane sau delegati convocati vor fi consemnate in procesulverbal de receptie.

ART. 21

Presedintele comisiei de receptie va prezenta investitorului procesul-verbal de receptie cu observatiile participantilor si cu recomandarea comisiei.

Pe baza procesului-verbal de receptie, investitorul hotaraste admiterea, aminarea sau respingerea receptiei si notifica hotarirea sa in interval de 3 zile lucratoare executantului, impreuna cu un exemplar din procesul-verbal.

ART. 22

In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul-verbal de receptie se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele vor depasi, de regula, 90 de zile calendaristice de la data receptiei daca, datorita conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen.

ART. 23

Daca executantul nu-si indeplineste obligatiile prevazute la art. 22 dupa trecerea termenului de remediere convenit, investitorul il va soma in acest sens, iar daca executantul nu da curs somatiei, investitorul este in drept sa execute remedierile pe cheltuiala si riscul executantului in culpa si sa pretinda plata prejudiciului produs.

ART. 24

Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de receptie se consemneaza in cadrul acestuia.

ART. 25

Dupa executarea remedierilor, executantul va cere in scris investitorului anularea obiectiilor. Daca, in decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu anuleaza obiectiile, se recurge la procedura de arbitraj, daca ea a fost prevazuta in contract si, in cazul raminerii in dezacord, poate sa-l actioneze la instanta judecatoreasca competenta.

ART. 26

Data receptia este cea a incheierii de catre comisia de receptie a procesului-verbal de receptie a lucrarilor, cu sau fara obiectii.

ART. 27

Executantul are la dispozitie 20 de zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal de receptie, aminarea sau de respingere a receptiei pentru a constata obiectiile sau respingerea. Litigiul se rezolva prin arbitraj, daca aceasta forma de conciliere a fost prevazuta in contract, sau prin actiune inaintata la instanta judecatoreasca competenta.

ART. 28

Investitorul preia lucrarea la data prevazuta la art. 26, in afara cazului in care receptia este aminata sau respinsa.

ART. 29

In cazul depasirii de catre investitor a termenului de 30 de zile prevazut la art. 25, fara a cadea de comun acord cu executantul asupra prelungirii acestui termen, se apeleaza la arbitraj, iar apoi la instanta judecatoreasca.

ART. 30

Dupa acceptarea receptiei de catre investitor cu sau fara obiectii, acesta nu mai poate emite alte solicitari de remediere de lucrari, penalizari, diminuari de valori si alte asemenea, decit cele consemnate in procesul-verbal de receptie. Fac exceptie viciile ascunse descoperite in termenul stabilit conform legii.

ART. 31

In cazurile in care investitorul solicita prelucrarea unei parti din lucrare inainte de terminarea intregii lucrari prevazute in contract, se va incheia un proces-verbal de predare-primire intre executant si investitor, in care se va consemna starea partii de lucrare in cauza, masurile de conservare, precum si cele de protectie reciproca a desfasurarii activitatii celor doua parti. Toate riscurile si pericolele pentru partea preluata trec temporar asupra investitorului, cu exceptia viciilor ascunse si a celor decurgind din executarea necorespunzatoare.

Procesul-verbal de predare-primire incheiat in acete conditii nu este un proces-verbal de receptie pentru partea de lucrare in cauza, dar inverstitorul poate cere inscrierea in procesul-verbal de receptie, intocmit la terminarea lucrarii in intregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predarii-primirii si le-a consemnat in procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrara preluata de investitor, perioada de garantie pentru viciile care nu tin de siguranta constructiei incepe de la data terminarii remedierilor.

CAP. 3

Receptia finala

ART. 32

Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.

ART. 33

La receptia finala participa :

a) investitorul ;

b) comisia de receptie numita de investitor ;

c) proiectantul lucrarii ;

d) executantul.

ART. 34

Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza urmatoarele :

a) procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor ;

b) finalizarea lucrarilor cerute de “receptia de la terminarea lucrarilor” ;

c) referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in exploatare pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.

ART. 35

Comisia de receptie poate cere, in cazuri foarte bine justificate si/sau in cazul aparitiei unor vicii, efectuarea de incercari si expertize.

ART. 36

La terminarea receptiei comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie finala, model prezentat in anexa nr. 2 la prezentul regulament, pe care-l va inainta investitorului, in termen de 3 zile lucratoare impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii, a receptiei, de aminare sau de respingere a ei.

ART. 37

In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, aminarea sau respingerea receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate.

Comisia de receptie finala recomanda respingerea receptiei finale in cazul in care nu se respecta una sau mai multe dintre exigentele esentiale.

ART. 38

Lucrarea a carei receptie finala a fost respinsa va fi pusa in stare de conservare prin grija si pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisa. Investitorul se va putea indrepta pentru recuperarea pagubelor impotriva factorilor implicati in executarea constructiei, vinovati de viciile constatate cu ocazia receptiei, cit si pentru nefunctionarea constructiilor si/sau a instalatiilor aferente acestora.

Investitorul hotaraste admiterea receptiei pe baza recomandarii comisiei de receptie finala si notifica executantului hotarirea sa in termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul-verbal de receptie finala.

ART. 39

Data receptiei finale este data notificarii de catre investitor a hotaririi sale.

CAP. 4

Dispozitii finale

ART. 40

Se excepteaza de la prevederile prezentului regulament constructiile de locuinte parter, parter si un etaj, cu inaltimea la cornisa de maximum 8 metri, cu 4 apartamente si anexele gospodaresti ale acestora, precum si constructiile provizorii cu suprafete desfasurate mai mici de 150 mp.

Pentru acestea, documentele necesare sint prezentate in anexele nr. 3 si 4 la prezentul regulament.

ART. 41

Cheltuielile de orice natura necesitate de activitatea comisiei de receptie finala cad in sarcina investitorului. Membrii comisiei de receptie vor fi angajati prin contract de colaborare de catre investitor, daca este cazul. Cheltuielile ocazionate de incercari, altele decit cele care decurg din prevederile contractuale, se platesc de catre partea care a avut initiative efectuarii lor. In situatiile in care, in urma rezultatelor nefavorabile ale incercarilor, se stabileste o culpa, cheltuielile respective se suporta de catre partea in culpa.

Cheltuielile de expertiza sau cele ocazionate de asistenta unui expert se platesc de partea care a avut initiativa convocarii expertului si se suporta de partea in culpa.

ART. 42

Daca partile nu ajung la incheierea unui proces-verbal de receptie finala pe cale amiabila, ele se pot adresa instantei judecatoresti competente.

ART. 43

Partile in litigiu pot conveni asupra unei proceduri de arbitraj, potrivit legii.

ART. 44

Procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija investitorului :

a) executantului ;

b) proiectantului ;

c) organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire ;

d) organului administratiei financiare locale.

ART. 45

Procesele-verbale de receptie finala se difuzeaza prin grija investitorului :

a) organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire ;

b) executantului.

ART. 46

Cartea tehnica a constructiei, potrivit modelului prezentat in anexa nr. 6 la prezentul regulament, se pastreaza de investitor pe toata durata existentei constructiei.

ART. 47

In toate situatiile investitorului este depozitarul arhivei privind lucrarea in cauza.

ART. 48

Termenii folositi in cadrul regulamentului sint definiti in anexa nr. 5 la acesta.

ART. 49

Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii se

excepteaza de la prevederile art. 44 si 45.

ART. 50

Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5 si 6 fac parte integranta din prezentul regulament.

ANEXA 1 la regulament

INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR

Nr. ……… din …………….privind lucrarea ……………………………………………….. executata in

cadrul contractului nr. ……. din ………., incheiat intre ………………………..pentru lucrarile de ………………………………………………..

1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr. ……………., eliberata de ……………………… la …………………………, cu valabilitate pina

la …………………………

2. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul ………………………………, fiind formata din :

…………………………………….

(nume si prenume)

…………………………………….

…………………………………….

3. Au mai participat la receptie :

…………………………………….

(nume si prenume) (calitatea)

4. Constatarile comisiei de receptie :

4.1. Din documentatia scrisa si desenata necesara a fi prezentata au lipsit sau sint incomplete piesele cuprinse in lista anexa nr. 1.

4.2. Cantitatile de lucrari cuprinse in lista anexa nr. 2 nu au fost executate.

4.3. Lucrarile cuprinse in lista anexa nr. 3 nu respecta prevederile proiectului.

5. Comisia de receptie, in urma constatarilor facute, propune :

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

6. Comisia de receptie motiveaza propunerea facuta prin :

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

7. Comisia de receptie recomanda urmatoarele :

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

8. Prezentul proces-verbal, continind ……..file si ………. anexe numerotate, cu un total de …………… file, a fost incheiat astazi … …………. la

……………….. in ……. exemplare.

Comisia de receptie *)

Specialist *)

Presedinte :

…………………………

…………………………

Membri :

…………………………

…………………………

*) Numele, prenumele si semnatura.

ANEXA 2 la regulament

INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA

Nr. …………din …………….privind lucrarea ………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………, autorizata cu nr. ………….din …………….., cu valabilitate pina la ………………., de catre

……………………………………

1. Comisia de receptie finala si-a desfasurat activitatea in intervalul ……………………, fiind formata din :

…………………………………….

(nume si prenume)

2. Au mai participat la receptie :

………………………………………………………………….

(nume si prenume) (calitatea)

3. Comisia de receprie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor cuprinse in cartea tehnica a constructiei, a constatat urmatoarele :

3.1. Lucrarile pe specialitati au fost executate si receptionate conform listei anexa nr. 1.

3.2. Lucrarile au fost complet terminate la data de ………………….

3.3. Observatiile facute de comisia de receptie finala sint prezentate in lista anexa nr. 2.

3.4. Cartea tehnica a constructiei si fisa sintetica a obiectului au fost (nu au fost) completate.

3.5. Instructiunile de exploatare si urmarire a comportarii in timp a obiectului (nu) sint in

posesia utilizatorului.

3.6. Constructia s-a comportat (nu s-a comportat) corespunzator in perioada de la terminarea ei la data de …………….. pina in prezent,

respectiv pe o durata de …………….. luni, constatarile comisiei fiind enumerate in anexa nr. 3.

3.7. Valoarea obiectului este de ………………. lei, conform listei anexa nr. 1.

4. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune :

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

5. Comisia de receptie finala motiveaza propunerea facuta prin :

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

6. Comisia de receptie finala recomanda urmatoarele :

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

7. Prezentul proces-verbal, continind ………. file si …………….. anexe numerotate, cu un total de ………….. file, a fost incheiat astazi

…………….. la …………….. in ………. exemplare.

Comisia de receptie *)

Specialisti *)

Presedinte :

………………………..

………………………..

Membri :

………………………..

………………………..

*) Numele, prenumele si semnatura.

ANEXA 3 la regulament

INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR

Nr. ……….. din …………… privind lucrarea ……………………………………………….. executata in

cadrul contractului nr. ………….. din ………………, incheiat intre ……………….. si intre ………………………… pentru lucrarile de

……………………………………………………….

1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr. …………….. eliberata de ………………….. la…………….., cu valabilitate pina la …………………………………

2. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul ………………….., fiind formata din:

…………………………………..

(nume si prenume)

3. Au mai participat la receptie :

…………………………………………………………………

(nume si prenume) (calitatea)

4. Comisia de receptie, in urma constatarilor facute, propune :

…………………………………………………………………

…………………………………………………………………

5. Comisia de receptie recomanda urmatoarele :

…………………………………………………………………

…………………………………………………………………

6. Prezentul proces-verbal, continind ……….. file si ……… anexe numerotate, cu un total de …………… file, a fost incheiat astazi ………………… la …………. in …………. exemplare.

Comisia de receptie *)

Investitor (proprietar) : ………………………….

Delegat al administratiei publice locale : …………….

ANEXA 4 la regulament

INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA

Nr. ……….. din …………….. privind lucrarea ………………………………………….autorizata cu nr. ………….. din …………., cu valabilitate pina

la ……………………, de catre ………………………………………………………………………………………………………

1. Comisia de receptie finala si-a desfasurat activitatea in intervalul …………….., fiind formata din :

…………………………………………..

(nume si prenume)

2. Au mai participat la receptie :

………………………………………………………………….

(nume si prenume) (calitatea)

3. Comisia de receptie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor, a constatat urmatoarele :

………………………………………………………………….

4. Valoarea obiectului este de ……………. lei, conform listei anexa nr. 1.

5. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune :

………………………………………………………………….

6. Prezentul proces-verbal, continind ……….. file si ……………. anexe numerotate, cu un total de …………… file, a fost incheiat astazi

……………. la …………………, in …………. exemplare.

Comisia de receptie finala *)

Investitor (proprietar ) ………………………

Delegat al administratiei publice locale : ………..

*) Numele, prenumele si semnatura.

ANEXA 5 la regulament

DEFINITII PRIVIND TERMENII UTILIZATI IN REGULAMENT

1. Receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora – actul prin care investitorulcertifica (atesta) realizarea lucrarilor de constructii

si instalatii aferente acestora, in conformitate cu prevederile contractuale (documentatii tehnice de executie, caiete de sarcini, specificatii tehnice

etc.) si cu cerintele documentelor oficiale (autorizatia de construire, avize ale organelor autorizate, reglementari tehnice aplicabile, cartea tehnica

a constructiei etc.) si declara ca accepta sa preia lucrarile executate si ca acestea pot fi date in folosinta.

2. Receptia la terminarea lucrarilor – receptia efectuata la terminarea completa a lucrarilor unui obiect sau unei parti din constructie, independenta,

care poate fi utilizata separat.

3. Receptia finala – receptia efectuata dupa expirarea perioadei de garantie.

4. Perioada de garantie – perioada de timp cuprinsa intre data receptiei si terminarea lucrarilor,

a carei durata se stabileste prin contract si in cadrul careia antreprenorul are obligatia inlaturarii, pe cheltuiala sa, a tuturor deficientelor

aparute datorita nerespectarii clauzelor si specificatiilor contractulale sau a prevederilor reglementarilor tehnice aplicabile.

5. Cartea tehnica a constructiei – ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea,

executia, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare a constructiei si instalatiilor aferente acesteia, cuprinzind toate

datele, documentele si evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice (fizice) a constructiei respective sia evolutiei

acesteia in timp.

6. Proprietar – dupa incheierea procesului-verbal de receptie de la terminarea lucrarilor, investitorul poarta denumirea generica de proprietar.

ANEXA 6 la regulament

CARTE TEHNICA A CONSTRUCTIEI

CENTRALIZATORUL

pieselor cuprinse in cartea tehnica a constructiei

1. Fisa de date sintetice.

2. Capitolul A *) : Documentatia privind proiectarea.

3. Capitolul B *) : Documentatia privind executia.

4. Capitolul C *) : Documentatia privind receptia.

5. Capitolul D *) : Documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si urmarirea comportarii in timp.

6) Jurnalul evenimentelor :

Capitolul A *) Documentatia privind proiectarea.

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

Capitolul B *) Documentatia privind executia.

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

*) Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentatiei de baza si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.

Capitolul C *) Documentatia privind receptia.

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

Capitolul D *) Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportarii in timp.

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

FISA DE DATE SINTETICE

1 Obiectul de constructie (denumire, localizare) …………………………………………………….

2. Investitorul (denumirea si sediul unitatii) …………………………………………………………….

3. Delegatii investitorului cu sarcini de verificare a calitatii constructiei (numele, prenumele, functia, atributia) ………………………………

……………………………………………………………………….

4. Proiectantul lucrarii

a) Denumirea si sediul sau adresa unitatii proiectant general si a unitatilor subproiectante

…………………………………………………….

b) Numele si prenumele sefului de proiect …………………………..

…………………………………………………………………………………

c) Numele si prenumele proiectantilor de specialitate, denumirea si sediul unitatilor de care apartin

…………………………………………………………………………………

5. Verificatorul (verificatorul de proiecte atestat), numele, prenumele, numarul certificatului de atestare

…………………………………………………………………………………..

6. Executantul constructiei

a) Denumirea si sediul sau adresa unitatii executante (antreprenor general) si, daca este cazul, a unitatilor executante pentru instalatiile aferente

constructiilor

………………………………………………………………….

………………………………………………………………….

b) Numele si prenumele sefului de santier …………………………..

c) Numele si prenumele conducatorului direct al lucrarilor (seful punctului de lucru al obiectivului)

……………………………………………..

……………………………………………..

7. Modificari intervenite in datele de la pct. 1-6 (data modificarii si modificarea)

……………………………………………..

……………………………………………..

*) Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentatiei de baza si

copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.

8. Expertii tehnici atestati care au verificat calitatea si comportarea constructiei (numele,

prenumele, numarul certificatului de atestare)

………………………………………………………………….

9. Comisia de receptie la terminarea lucrarilor (numele, prenumele si unitatea de care apartin)

……………………………………………………

……………………………………………………

……………………………………………………

10. Comisia de receptie finala (numele, prenumele si unitatea de care apartin)

…………………………………………………………………..

…………………………………………………………………..

11. Data inceperii executiei ……………………………………….

12. Data aprobarii receptiei la terminarea lucrarilor …………………

13. Data aprobarii receptiei finale …………………………………

14. Gradul de seismicitate luat in calcul la proiectarea constructiei ………………………..

15. Alte date …………………………………………………….

………………………………………………………………………

NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI

CAP. 1

Dispozitii generale

1. Cartea tehnica a constructiei se compune din ansamblul de documente referitoare la

proiectarea, executia, receptia, exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea in timp a constructiei.

2. Carte tehnica se definitiveaza inainte de receptia finala.

3. Cartea tehnica, dupa intocmire, se completeaza si se pastreaza pentru fiecare obiect de

constructii de catre investitor sau, dupa caz, de catre proprietar.

4. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor pentru toate obiectele de

constructii definitive, supuse regimului de autorizare a constructiilor, indiferent de natura fondurilor din care sint finintate sau de natura proprietatii asupra lor.

CAP. 2

Cuprinsul cartii tehnice a constructiei

5. Cartea tehnica a constructiei contine documentatia de baza si centralizatorul cu partile sale

componente.

6. Documentatia de baza va cuprinde urmatoarele capitole :

– Capitolul A : Documentatia privind proiectarea ;

– Capitolul B : Documentatia privind executia ;

– Capitolul C : Documentatia privind receptia ;

– Capitolul D : Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea

comportarii in timp.

7. Documentatia privind proiectarea (cap. A) va cuprinde :

a) acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea constructiei si avize de specialitate care

au stat la baza intocmirii proiectului ;

b) documentatia tehnica care se refera la constructia respectiva (caracteristici, detalii de

executie pentru elementele structurii de rezistenta ca si pentru celelalte parti de constructie care asigura functionalitatea si siguranta in exploatare, precum si schemele de instalatii efectiv realizate, cu toate modificarile aduse de proiectant, executant sau proprietar pe parcursul executiei constructiei) :

c) breviarele de calcul pe specialitati (actiuni, ipoteze de calcul, rezultatele calculelor de

dimensionare si verificare etc.) ;

d) indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale, cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferente ;

e) caietele de sarcini privind executia lucrarilor.

8. Documentatia tehnica privind executia (cap. B) va cuprinde :

a) autorizatia de executare a constructiei ;

b) procesul-verbal de predare a amplasamentului si reperului de nivelment general ;

c) inregistrarile de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul executiei lucrarilor,

precum si celelalte documentatii intocmite conform prescriptiilor tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatul incercarilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor-verbale de lucrari ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicari si dispozitii de santier, procesele-verbale de probe specifice si speciale etc.) ;

d) procesele-verbale de receptie a termenului de fundare, a fundatiilor si structurii de

rezistenta, procesele-verbale de admitere a fazelor determinate ;

e) procesele-verbale privind montarea instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de

urmarire speciala a constructiilor, daca este cazul, precum si consemnarea citirilor initiale de la care incep masuratorile ;

f) experize tehnice, verificari in teren sau cercetari suplimentare efectuate in afara celor

prevazute de prescriptiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse in cursul executiei sau ca urmare a unor greseli de executie ;

g) caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundatii, cutremure, temperaturi

excesive etc.).

9. Documentatia tehnica privind receptia (cap. C) va cuprinde :

a) procesele-verbale de receptie (la terminarea lucrarilor si cel final), precum si alte acte

anexate acestora – pe care comisia de receptie finala le considera necesare a fi pastrate in cartea tehnica a constructiei ;

b) alte acte incheiate ca urmare a cererii comisiilor de receptie prin care se prevad verificari

sau cercetari suplimentare, cu indicarea rezultatelor obtinute si a modului de rezolvare.

10. Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp

(cap. D) va cuprinde :

a) prevederile scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei, instructiunile de exploatare si intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiei, documentatia de interpretare a urmaririi comportarii constructiei in timpul executiei si al exploatarii ;

b) proiectele de baza carora s-au efectuat, dupa receptia finala a lucrarilor, modificari ale

constructiei fata de proiectul initial efectiv realizat ;

c) actele de constatare a unor deficiente aparute dupa receptie executarii lucrarilor si masurile

de interventie luate (proces-verbal de remediere a defectelor) ;

d) proiectul de urmarire speciala a constructiei (incercare prin incarcare, urmarire in timp),

daca este cazul ;

e) procesul-verbal de predare-primire a instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de

urmarire speciala a constructiei incheiat intre executant si beneficiar, daca este cazul ;

f) referatul cu concluziile anuale si finale asupra rezultatelor urmaririi speciale, daca este

cazul ;

g) procesele-verbale de predare-primire a constructiei in cazul schimbarii proprietarului ;

h) jurnalul evenimentelor, intocmit conform modelului de formular cuprins in anexa nr. 1 la

prezentele norme.

Acolo unde este posibil, documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei vor putea fi

inregistrate pe microfilme.

11. Pentru obiectele de constructie cladiri de locuit pina la doua niveluri si anexe

gospodaresti, cit si pentru cele de mica importamta cum ar fi : garduri, cabine poarta etc., cartea tehnica a constructiei se rezuma la autorizatia de construire, procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor si procesul-verbal de receptie finala la expirarea perioadei de garantie, precum si alte evenimente deosebite in viata constructiei.

12. Actele ce formeaza documentatia de baza a cartii tehnice a constructiei vor fi indosariate

pe capitolele respective, in ordinea enumerarii din prezentele norme, in dosare cu file numerotate, prevazute cu borderou si parafate pe masura incheierii lor ; fiecare dosar va purta un indicative format din litera corespunzatoare capitolului (A, B, C, D) si din numarul de ordine, in cifre arabe, al dosarului.

13. Centralizatorul cartii tehnice a constructiei va cuprinde fisa statistica pe obiect, borderoul

general al dosarelor documentatiei de baza si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.

CAP. 3

Modul de intocmire, folosire si pastrare a cartii tehnice a constructiei

14. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste intr-un singur exemplar, tinind seama si de

prevederile pct. 20.

15. Pentru constructiile noi, pentru care la data intrarii in vigoare a prezentelor norme nu a

avut loc receptia finala a obiectivelor executate, cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor, impreuna cu proiectantul, astfel:

a) proiectantul obiectului de constructie intocmeste si preda investitorul, pe masura elaborarii

si cel mai tirziu pina la data receptiei finale a lucrarilor, documentatia prevazuta la pct. 7 si 10;

b) comisiile de receptie la terminarea lucrarilor de constructii si de receptie finala a obiectului

de constructie predau investitorului documentatia prevazuta la pct. 8, imediat dupa intocmirea ei ;

c) investitorul obiectului de constructie primeste toate actele care cad in sarcina proiectantului

si comisiilor de receptie, le completeaza cu actele ce cad in sarcina sa (cele prevazute la pct. 8), le indosariaza conform prevederilor pct. 12 si intocmeste centralizatorul prevazut la pct. 13 ; dupa receptia finala a obiectului de constructie, investitorul retine un exemplar complet ;

d) investitorul completeaza cartea tehnica a constructiei cu documentatia prevazuta la pct. 10

lit. h).

16. Pentru toate constructiile la care este intocmita cartea tehnica, aceasta se va completa in

decurs de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme de catre proprietar sau administrator, cu aspectele aparute in timpul exploatarii acesteia (inclusiv proiectele de executie de remedieri sau modificari – acolo unde este cazul) in perioada incepind de la 4

martie 1977.

17. Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmarire a comportarii

constructiei in exploatare si interventiile in timp asupra acesteia. Urmarirea comportarii constructiei in exploatare si interventiile in timp asupara acesteia se realizeaza direct, fie de proprietar sau administrator, fie de persoane imputernicite de acestia, ce vor avea calitatea de responsabil cu urmarirea comportarii in timp a constructiei.

18. Modul de intocmire si de completare a cartii tehnice a constructiei se controleaza in mod

obligatoriu de catre :

– comisiile de receptie finala a obiectelor de constructii, cu ocazia receptiei ;

– organele de control imputernicite din cadrul organelor cu atributii in acest domeniu,

periodic.

Rezultatele controalelor se vor consemna in mod obligatoriu in jurnalul evenimentelor.

19. Cartea tehnica a constructiei se pastreaza pe toata durata de existenta a obiectului de

constructie pina la demolarea sa ; dupa demolare, investitorul preda exemplarul complet la arhiva unitatilor administrativ-teritoriale, pentru pastrare.

Inainte de predarea cartii tehnice a constructiei, ea va fi completata cu modul de desfasurare a

actiunii de postutilizare, pe baza instructiunilor elaborate de proiectant.

20. La schimbarea proprietarului, cartea tehnica a constructiei va fi predata noului proprietar,

care va avea obligatia pastrarii si completarii acesteia, consemnind faptul in procesul-verbal de predare-primire si in jurnalul evenimentelor.

Elaborarea unui proiect de casa

Atunci cand vine vorba de constructia unei case, in calitate de beneficiar, ar fi bine ca inca de la inceput sa analizezi toate variantele si sa iti stabilesti bine prioritatile, pentru a nu avea surprize in viitor. Cand afirm sa analizezi toate variantele, ma refer la o multitudine de factori pe care ii voi enumera si prezenta in continuare :

– in functie de indicatorii urbanistici POT (procentul de ocupare al terenului care este egal cu raportul dintre suprafata construita la sol si suprafata de teren pe care se gaseste constructia), CUT(coeficientul de ocupare al terenului care este egal cu raportul dintre suprafata construita desfasurata a constructiei si suprafata de teren pe care se gaseste constructia) , retragerile fata de limitele terenului stipulate in Certificatul de urbanism-CU ,se va conforma viitoarea casa.

– in functie de POT, CUT, retrageri, arhitectul va contura viitorul proiect de casa, bineinteles tinand cont de dorintele si preferintele beneficiarului.

– Un proiect de casa trebuie sa reflecte cat mai exact dorintele beneficiarului legate de viitoarea constructie si anume : tipul de structura, regimul de inaltime, suprafata, materialele folosite, conformarea geometrica si distributia spatiilor la interior, etc. . Astfel, daca beneficiarul opteza pentru o structura neregulata in plan si in elevatie, cu elemente ce pun asa zise probleme din punct de vedere structural sau pentru folosirea unor anumite materiale mai “pretentioase”, atunci si proiectul de casa va fi unul mai greu de realizat, atat din punct de vedere material cat si ca timp.

– Trebuie stiut faptul ca in realizarea unui proiect de casa sunt implicati mai multi specialisti din diferite domenii : urbanisti, arhitecti, ingineri proiectanti de structura, ingineri proiectanti de instalatii si ingineri constructori executanti . Fiecare are de realizat o frantura din viitorul proiect de casa, urmand ca, in urma unei coordonari din partea unui sef de proiect, sa se finalizeze obiectivul propus.

– Din punct de vedere al inginerului proiectant, trebuie sa prezint anumite aspecte legate de un proiect de casa tocmai pentru a lamuri multe intrebari pe care le primesc.

1. Proiectul de rezistenta pentru o casa se elaboreaza in conformitate cu anumite stasuri, norme si normative de proiectare. As vrea aici sa mentionez un aspect legat de fundatiile unei case. Daca vorbim de o casa fara subsol, de cele mai multe ori fundatiile sunt de tip talpi continue sub stalpi/pereti . Latimea minima a talpilor, asa cum este prevazuta de normativ ( STAT 3300 , NP 112/2004) este de 50 de centimetri. De cele mai multe ori aceasta latime este suficienta pentru o casa cu regim de inaltime P+1E, cu forma regulata in plan si cu deschideri intre stalpi moderate. In schimb, daca se doreste executia unei case cu regim de inaltime parter, fara subsol, dimensiunea minima a talpilor va fi tot de 50 de centimetri, cu toate ca din calcul nu reiese acest lucru si niste fundatii cu latimea de 30 – 40 centimetri ar fi suficiente.

Daca vorbim de case cu subsol, fundatiile sunt de obicei tip radier general sau talpi continue sub pereti. Acesti pereti vor fi realizati obligatoriu din beton armat pentru a fi capabili sa preia imipingerile pamantului. Realizarea unui subsol este un aspect controversat atunci cand e vorba de un proiect de casa. Costurile de executie sunt mari iar timpul necesar realizarii este deasemenea unul indelungat. Trebuie analizata foarte bine din punct de vedere financiar oportunitatea de realizare a unui subsol. Daca destinatia acestuia este strict una pentru depozitare / parcare , in opinia mea, costurile sunt nejustificate. Daca acest spatiu va avea functiunea de spatiu de locuit (un demisol ) sau spatiu de recreere (sala de fitness), atunci costurile sunt cat de cat justificate. Exista situatii cand datorita nivelului ridicat al apei subterane, furnizat in urma efectuarii unui studiu geotehnic pe amplasament, realizarea unui subsol nu este justificata din punct de vedere material intrucat va fi necesara realizarea unor epuismente (coborarea nivelului panzei freatice) pentru asigurarea unui front de lucru, lucrari care sunt destul de costisitoare. Un alt aspect il reprezinta hidroizolatia subsolului, care este destul de costisitoare. De cele mai multe ori aceasta nu se face cum trebuie si apar in viitor infiltratii in peretii de subsol.

2. In functie de geometria viitoarei case, se va propune un sistem structural din beton armat, zidarie, lemn sau otel. Indiferent de tipul de structura ales, elementele de rezistenta vor fi dimensionate in concordanta cu normele in vigoare . Exista stasuri separate pentru fiecare tip de structura mentionat mai sus.

– Un alt aspect ce trebuie de la bun inceput gandit este acela legat de intretinerea viitoare case. Acest aspect este strans legat de suprafata constructiei si de termosistemul folosit.

Termosistemul ,este o solutie de izolare termica a constructiilor la exterior.
Elementele componente ale termosistemului :
1.- mortar adeziv – este un mortar pe baza de ciment imbunatatit cu dispersii sintetice, utilizat pentru lipirea polistirenului de suport si ca strat de baza pentru aplicarea plasei de armare din fibra de sticla;
2.- placi din polistiren – grosimea acestora se stabileste in functie de calculul termotehnic specific (minim 5 cm, recomandabil 10 cm) ;
3.- plasa de armare din fibra de sticla – greutate specifica minim 145 g/m2;
4.- tencuiala de acoperire – este un mortar preamestecat in fabrica pe baza de var ciment. (contine pigmenti rezistenti la variatiile meteorologice si adaosuri de imbunatatire a calitatii si lucrabilitatii)
5.- profil pentru soclu;
6.- dibluri pentru polistiren
7-profil de colt cu plasa
8 -profil incepere tip U

– Din start trebuie analizata si problema circulatiei pe verticala in interiorul viitoarei constructii. Exista situatii cand beneficiarii viitoarei case sunt persoane varstnice care opteaza inca din faza de proiect de casa pentru o structura cu regim de inaltime parter, tocmai pentru a evita aspectul legat de ” urcatul scarilor ” .

– Inca din faza de proiect de casa trebuie luate in calcul costurile necesarea executiei propriuzise a constructiei. Aici intervin o serie de factori cum sunt : geometria, tipul de structura, materialele folosite (finisaje, instalatii, tipul de acoperis,…etc.) . Cu cat este mai “pretentioasa”, cu atat costurile legate de executia unei case sunt mai mari.Astfel, o casa mica, cu suprafata desfasurata in jur de 150 de mp si regim de inaltime P+1E (M), cu o geometrie simpla, cu o structura de rezistenta pe zidarie portanta sau cadre din beton armat, cu un acoperis simplu tip sarpanta si cu finisaje “medii” , nu ar trebui sa depaseasca 60.000 Euro la cheie si 25.000 Euro la rosu. Aceste preturi sunt exprimate pentru un cost de aproximativ 400 Euro / mp pentru ” casa la cheie ” . Pentru ” casa la rosu ” , costurile nu depasesc de obicei 25-30% din valoarea totala a investitiei. Bineinteles, aceste preturi sunt conditionate de o serie de factori, cum ar fi : preturile practicate de cei ce executa lucrarile, evolutia preturilor materialelor, tipul de finisaje alese, …etc.

Acestea sunt cateva din aspectele care trebuie luate in calcul atunci cand se demareaza elaborarea unui proiect de casa.

Panouri solare – generalitati

Panourile solare genereaza energie nepoluanta, gratuita si regenerabila.
Utilizarea energiei solare pentru incalzirea apei nu este o idee noua.
De mai mult de o suta de ani vopsirea cu negru a rezervoarelor de apa a fost folosita ca cel mai simpla metoda de incalzire a apei in foarte multe tari.
Cu trecerea timpului tehnologia incalzirii apei folosind razele soarelui a evoluat foarte mult si s-a existins intr-un ritm alert, fiind intr-o continua crestere.
Astazi exista mai mult de 30 milioane mp de colectoare solare instalate pe tot globul.

Tipuri de instalatii solare pentru incalzire apa calda menajera:

* Panouri solare nepresurizate

– sunt cele mai eftine,cu functionare martie- noiembrie.
– dezavantaj – lipsa de presiune ,ele trebuiesc montate la inaltime pentru o presiune prin cadere libera.
– preturi intre 200 – 600 euro / mp

* Panouri solare presurizate

– sunt sisteme complete cu boiler exterior,functionare pe toata perioada anului,practic sunt cele mai des folosite pentru ca nu necesita automatizare,pompe de recirculare etc. ;
– preturi intre 800 euro – 2000 euro, in functie de tipul echipamentului,marca si tipul panoului;

* Panouri solare cu boiler interior (circulatie fortata)

– desi panoul lucreaza la temperatura mai scazuta, sistemele prin circulatie fortata permit o mai mare flexibilitate in pozitionarea componentelor sistemului: rezervorul      de stocare (boilerul) nu trebuie montat deasupra sau aproape de panouri.
– dezavantajul principal este costul destul de ridicat intre 1500 – 5000 euro in functie de complexitatea echipamentelor.

Panourile solare au un randament foarte bun vara si scazut iarna.
Panourile solare sunt rentabile numai in cazul cind sunt utilizate toata perioada anului in anumite configuratii.
Daca sistemul este dimensionat strict pentru aport la incalzire investitia este nefezabila deoarece nu produce energie in perioada propice (vara) .
Sistemul nu se amortizeaza in perioada lui de viata (cca 20 ani).

Care este durata de functionare a sistemelor solare?

Pentru panourile solare folosite la producerea de energie termica (incalzirea apei), garantia practicata de firme este de 2-10 ani, iar durata de functionare poate depasi 20 de ani.
In cazul panourilor fotovoltaice de ultima generatie, garantia se poate ridica pana la 10 ani, iar perioada de utilizare spre 25 de ani.
Desigur, randamentul panourilor va scadea in timp, insa nu cu mai mult de 20-30% de procente in peste 20 de ani.
Panourile solare si fotovoltaice moderne nu functioneaza doar in conditiile ideale.
Astfel, ele isi fac treaba atat atunci cand cerul este innorat sau iarna cand temperatura este scazuta, cat si noaptea.
Insa, randamentul lor este influentat decisiv de conditiile exterioare.

Avantaje
* Consum foarte redus de energie pentru încalzire si producerea apei calde menajere si, prin urmare, scaderea cheltuielilor.
* Confort interior, gratie asigurarii unei temperaturi, umiditati si ventilatii potrivite.
* Emisii reduse de noxe, asigurând protectia mediului înconjurator.
* Daca nu sunt supuse unor intemperii excesive, durata lor de viata poate creste pâna la circa 25 de ani.
* Daca sunt dimensionate corespunzator, amortizarea investitiei se face in 8-12 ani.
Dezavantaje si Riscuri
* Achizitionarea instalatiei cu panouri solare si a pompelor de caldura este mai costisitoare si poate majora costul unei constructii cu cel putin 10%.
* Costurile pentru realizarea izolatiei termice si a sistemelor de încalzire sunt mai mari decât pentru cele clasice.
* Amplasarea imobilului pe axe geografice incorecte determina scaderea randamentului instalatiei si pericolul distrugerii panourilor, cauzata de intemperii.
* Cresc riscurile in caz de calamitati – panourile fiind expuse intemperiilor.

Proiect casa de lemn

Cel mai vechi material de constructie cunoscut este lemnul, intotdeauna la indemana si usor de prelucrat cu mijloace relativ simple.
Sapaturile arheologice au dovedit ca acest material era cel mai des folosit atat in cladirea  de locuinte, cat si de fortificatii si intarituri.
De-a lungul secolelor, tehnologia constructiei de lemn a fost adusa la un grad de perfectiune si rafinament care o face sa fie cautata in toata lumea pentru superioritatea fata de alte tehnologii.
Exemplul cel mai elocvent de aplicare a acestei tehnologii se gaseste in Canada si SUA, unde 90% din locuintele individuale si cele colective cu regim de inaltime de pana la 3 niveluri, sunt construite din lemn care,
in combinatie cu alte materiale, asigura un grad de eficienta economica (costul constructiei si al exploatarii) si de confort neegalat.
Cand vine vorba de constructia unei case, multi dintre beneficiari sunt destul de sceptici in a opta pentru o casa de lemn.
Intradevar sistemul structural pentru o casa de lemn prezinta atat avantaje cat si dezavantaje.Ca si avantaje, as mentiona timpul de executie, costurile finale si o izolatie termica buna.
Dezavantajele sunt legate de necesitatea tratarii lemnului pentru o buna comportare in timp si un risc mai mare de incendiu comparativ cu o structura clasica din beton armat sau din zidarie portanta.
In ceea ce priveste un proiect de casa de lemn, acesta nu difera fata de un proiect de casa pentru o structura din beton sau zidarie din punct de vedere al costurilor sau al conceptiei de proiectare.
Structura de lemn va fi dimensionata in conformitate cu normele in vigoare si se va comporta bine la eventuale actiuni seismice de mare intensitate. Mai mult, o casa de lemn a carei masa totala este destul de redusa,
va avea un raspuns bun la fortele orizontale generate de actiunea seismica intrucat aceste forte sunt direct proportionale cu masa structurii.
Ca si sistem constructiv, exista mai multe optiuni pentru o casa de lemn : sistemul clasic format din stalpi, grinzi si contravantuiri sau un sistem relativ nou pe piata din Romania, asa zisele “case americane” al caror sistem structural
este alcatuit din pereti sandwich formati din dulapi de lemn si eventual contravantuiri si izolatie termica (vata minerala, polistiren, etc.).
Fundatiile pentru o casa de lemn sunt de tip radier general sau talpi continue, fiind dimensionate in acord cu normativele in vigoare. (STAS 3300 si NP112-2004).
Din punct de vedere al izolatiei termice, o casa de lemn se comporta mult mai bine decat o casa din zidarie portanta sau din beton armat cu inchideri din zidarie.
Coeficientul de transfer termic foarte mic ( 0,15 ), reducand cheltuielile de exploatare (incalzire,  racire) cu pana la 50% fata de constructiiile clasice mai sus mentionate, care au un coeficient de transfer termic ridicat ( 2 – 2,7 ).
Costurile pentru un proiect de casa de lemn sunt la fel ca si pentru constructiile clasice, in jur de 8-9E/mp pentru toate specialitatile : arhitectura, rezistenta si instalatii pentru un proiect tehnic complet ( dosar obtinere autorizatie de constructie si dosar cu detaliile tehnice de executie si listele de cantitati).
Inca din faza de proiect de casa, sistemul structural trebuie gandit in asa fel incat sa fie optimizat pentru a genera costuri de executie cat mai mici.
Din punct de vedere al rezistentei la foc, lemnul folosit trebuie tratat ignifug asigurand o comportare optima in caz de incendiu.In ceea ce priveste  instalatiile se poate prevedea inca din faza de proiect de casa un sistem de prevenire si stingere al incendiilor ce poate fi foarte util.
Este indicata tratarea trivalenta a lemnului cu solutie ignifuga, fungicida si antiseptica,asigurandu-se astfel protectia impotriva incendiilor, cariilor si a altor insecte, precum si a ciupercilor sau a mucegaiului.
Ca si costuri, executia pentru o casa de lemn se va ridica undeva in jurul valorii de 150 – 200 E/mp in functie de tipul de structura ales (clasic sau cel american).

Alegerea unui proiect de casa “gata facut”?

Construcția oricărei case începe în primul rând cu un plan, un proiect de casa atent structurat, ce cuprinde în detaliu atât elementele de structură de rezistență ale casei, conform reglementărilor legale și preferințelor personale, precum și detaliile de design interior și exterior.

Vrem sa venim in ajutorul dumneavoastra  cu cateva sugestii in alegerea proiectului de casa perfect  pentru locuinta la care ati visat. Daca ati trecut de faza achizitionarii terenului si obtinerea actelor necesare, inseamna ca sunteti in etapa: alegerea unui proiect de casa.

Aveti 2 variante: – alegerea unui proiect de casa gata facut si adaptarea acestuia terenului dumneavoastra prin mici modificari;

–          realizarea unui proiect de casa nou cu ajutorul specialistilor .

Daca alegeti un proiect de casa gata facut, dupa ce ati vizualizat sute sau mii de proiecte de casa on-line sau din revistele de specialitate, inseamna ca  ati ales evident varianta mai ieftina, mai rapida, dar cu riscul de a nu fi “casa perfecta”, pe care v-ati dorit-o dintotdeauna.Va sta la dispozitie si portofoliul nostru pentru a-l rasfoi:

http://www.crihan-construct.ro/proiecte-rezidentiale.php

Dupa ce alegeti unul sau mai multe proiecte de casa care se apropie de ceea ce doriti, discutati cu un specialist pentru a trece la personalizarea proiectului de casa, modificarea lui daca mai este posibila si estimarea costurilor executiei acestuia.

Trebuie sa fiti foarte atenti ca proiectul de casa gata-facut ales sa respecte prevederile din Certificatul de urbanism : retragerile fata de constructiile invecinate sau fata de limitele de proprietate, indicatorii urbanistici POT si CUT. Proiectul de casa trebuie sa respecte exigente atat functionale ( ex:  se recomanda ca asezarea spatiilor interioare importante sa se faca spre nord-est pentru a beneficia la maximum de lumina naturala), cat si estetice, ecologice, de rezistenta in timp sau de cost.

Daca nu v-a atras atentia un anumit proiect de casa, va trebui sa alegeti varianta conceperii unui proiect de casa nou, realizat dupa exigentele si nevoile dumneavoastra. Echipa noastra va sta la dispozitie pentru a realiza acest proiect cu planificarea spatiului, stabilirea bugetului si programarea ulterioara a constructiei. Proiectul de casa trebuie sa ilustreze foarte clar cum se va dori sa arate viitoarea casa pentru a ajuta constructorii sa inteleaga cat mai bine ceea ce doriti si a elimina, pe cat posibil, erorile de interpretate ale necesitatilor dvs. Iar cu ajutorul tehnologiei din ziua de azi, programele arhitecturale permit vizualizari tridimensionale ale proiectelor de case pentru a putea avea o imagine foarte clara asupra casei, a incaperilor si pentru a putea face mai usor ajustarile necesare.